Bine ai venit, Vizitator
Username: Password:

SUBIECT: Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România

Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România #47445

Comunicat de presă - Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România

Apel urgent pentru asigurarea accesului egal la tratament medical pentru COVID-19 persoanelor cu dizabilităţi şi vârstnicilor care locuiesc în Centrul Sasca Mică şi în alte instituţii rezidenţiale.

Un grup de organizaţii ale persoanelor cu dizabilităţi, şi alte organizaţii care militează pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi, din Europa şi România, au expediat astăzi, 29 aprilie 2020, o scrisoare deschisă adresată premierului României, Ludovic Orban, ministrului Sănătăţii, Nelu Tătaru şi ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, prin care îşi exprimă adânca îngrijorare în legătură cu blocarea accesului la îngrijiri medicale de urgenţă a persoanelor cu dizabilităţi depistate cu COVID-19, care trăiesc în instituţiile rezidenţiale din România. Aceste persoane sunt supuse unui regim strict de carantină în centrele unde locuiesc, cu măsuri de asistenţă minimale şi fără acces la servicii de sănătate.

Organizaţiile semnatare consideră ca astfel de măsuri, flagrant discriminatorii, vor alimenta rate de mortalitate galopante şi vor genera condiţii de trai care pot fi caracterizate ca tratamente inumane şi degradante.

Redăm din scrisoarea deschisă:

"Pe 21 aprilie 2020, România a raportat existenţa unui focar major de COVID-19 la o instituţie rezidenţială de mari dimensiuni din satul Sasca Mică, în nord-estul ţării. Surse oficiale au confirmat că 242 din cele 369 persoane instituţionalizate şi 59 din cei 86 de salariaţi ai Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Sasca Mică au fost testaţi pozitiv. Pe 24 aprilie, autorităţile au confirmat primul deces - un ‘beneficiar' de 80 de ani care a fost una din primele persoane infectate. Mădălina Turza, şefa departamentului guvernamental care se ocupă cu persoanele cu dizabilităţi, a declarat ca vor fi probabil mai multe decese la Sasca Mică.

Măsurile adoptate de autorităţi cu această ocazie implică separarea ‘beneficiarilor' de salariaţii infectaţi. În timp ce 'beneficiarii' depistaţi pozitiv cu COVID-19 au fost carantinaţi într-o clădire separată a complexului de la Sasca Mică, salariaţii au fost internaţi în spitalele din împrejurimi. Nici o justificare nu a fost oferită pentru acest tratament discriminatoriu ce derogă de la regimul epidemiologic actual, care impune spitalizarea purtătorilor simptomatici de COVID-19.

Un reprezentant al Ministerului Sănătăţii a declarat că personalul rămas la Sasca Mică va primi echipament de protecţie şi instruire pentru a-l folosi, că va primi protocoale medicale de terapie intensivă, şi că starea de sănătate a 'beneficiarilor' va fi monitorizată cu atenţie. În acelaşi timp, a fost emis un apel public pentru psihologi voluntari care să consilieze salariaţii rămaşi în centru. Cu toate acestea, unii angajaţi au precizat că Centrul Sasca Mică nu deţine nici un tip de echipament medical folosit la îngrijirea pacienţilor infectaţi cu COVID-19.

Centrul de la Sasca Mică este una dintre cele mai mari instituţii rezidenţiale din România şi beneficiara totodată a unor fonduri substanţiale pentru lucrări de renovare şi extindere din partea Uniunii Europene. Cu toate acestea, condiţiile de locuire rămân modeste. Clădirea de 250 de paturi, unde ‘beneficiarii' infectaţi au fost izolaţi, are dormitoare mari şi paturi suprapuse, în timp ce etajele superioare rămân inaccesibile pentru scaunele rulante. Accesul monitorilor independenţi în centru a devenit practic imposibil.

România a raportat mai multe focare de COVID-19 în instituţiile rezidenţiale pentru persoane cu dizabilităţi şi pentru vârstnici din toată ţara. În paralel cu evenimentele din Sasca Mică, un spital din Deva, în centrul României, a externat intempestiv zece pacienţi cu dizabilităţi psiho-sociale infectaţi cu COVID-19 sub pretextul ca ar fi foarte dificil de gestionat. Ulterior, ei au fost transportaţi la instituţia de unde au venit şi carantinaţi într-o clădire separată.

Ca parte la Convenţia ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi la Carta Socială Revizuită, România este obligată să asigure accesul la sănătate şi să protejeze viaţa, fără discriminare. În acest sens, vă supunem atenţiei 'Declaraţia de interpretare a dreptului la protecţia sănătăţii pe timp de pandemie', publicată de Comitetul European pentru Drepturi Sociale, care precizează că 'dreptul la protecţia sănătăţii include accesul la îngrijiri medicale, şi că accesul la îngrijiri medicale trebuie să fie asigurat tuturor fără discriminare. Acest lucru presupune ca (...) grupuri cu grad de risc ridicat, cum ar fi

* persoanele care locuiesc în instituţii, (...) să fie protejate prin măsuri de sănătate adecvate.'
Având în vedere gravitatea situaţiei, cu multe persoane cu dizabilităţi instituţionalizate care pot muri, fiindu-le negat accesul la tratament medical vital, îndemnăm autorităţile române să ia următoarele măsuri, în acord cu obligaţiile sale naţionale şi internaţionale de drepturile omului:

* adoptarea unui algoritm de testare mai eficient pentru ‘beneficiarii' şi personalul din instituţiile rezidenţiale din toată ţara, fără discriminare directă sau indirectă, vizând identificarea rapidă a cazurilor de COVID-19;

* asigurarea accesului universal la îngrijiri medicale pentru toate persoanele cu dizabilităţi din instituţii, fără discriminare pe criteriul dizabilităţii sau vârstei, dublat de sancţiuni stricte pentru acei funcţionari care adoptă decizii sau acţiuni discriminatorii;

* furnizarea echipamentelor necesare de protecţie personalului şi 'beneficiarilor' din instituţii, conform Recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind COVID-19;

* facilitarea procesului de monitorizare independentă a tuturor instituţiilor, pentru identificarea promptă a oricăror cazuri de persoane instituţionalizate cărora le este refuzat tratamentul medical sau a altor abuzuri;

* colectarea şi publicarea informaţiilor privind numărul infecţiilor din instituţii, al persoanelor care s-au vindecat, al celor care au primit tratament medical şi al celor care au decedat;

* lansarea cât de rapid posibilă a unui plan de dezinstituţionalizare încadrat în timp, care să înlocuiască instituţiile rezidenţiale cu servicii localizate în comunitate care susţin dreptul persoanelor cu dizablităţi la trai independent, în conformitate cu Articolul 19 al Convenţiei ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi şi Comentariul General nr. 5 aferent.

Vă mulţumim pentru atenţie şi rămânem în aşteptarea informaţiilor privind măsurile ce urmează a fi luate pentru a rezolva situaţia de mai sus.

Cu stimă,

Nadia Hadad, Co-Preşedinte
European Network on Independent Living

Yannis Vardakastanis, Preşedinte
European Disability Forum

Daniela TONTSCH, Preşedinte
Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România

Steven Allen, Co-Director Executiv
Validity Foundation

Eric Rosenthal, Director
Disability Rights International

Vladimir Cuk, Director Executiv
International Disability Alliance

Dom Haslam, Preşedinte
International Disability and Development Consortium

Innocentia Mgijima, Manager de Programe Centre for Human Rights, University of Pretoria

Copy to:
Ms. Maria Mădălina Turza, Preşedinte, Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Ms. Renate Weber, Avocatul Poporului
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Mr. Gheorge Flutur, Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Ms. Catalina Devandas Aguillar, UN Special Rapporteur on the Rights of Persons with Disabilities
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Mr. Dainius Puras, UN Special Rapporteur on the Right to Health
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Ms. Dunja Mijatovic, Council of Europe Commissioner for Human Rights
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Ms. Helena Dalli, Commissioner for Equality, European Commission
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Contact CNDR
e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Daniela TONTSCH - preşedinte
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 6333
  • Thank you received: 730
  • Karma: 14
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România #47447

Unitățile protejate autorizate, propuse pentru a fi incluse în pachetul de măsuri destinat relansării economiei

5250-2.png


Fundația ”Alături de Voi” România, întreprindere socială de inserție, a transmis premierului României, Ludovic Orban, ministrului Muncii, Violeta Alexandru și președintei ANDPDCA, Mădălina Turza, solicitarea de includere în pachetul de măsuri destinat relansării economiei și unitățile protejate autorizate. Această solicitare este în acord cu programul PNL de guvernare, prin care a fost asumată corectarea nedreptății generate sectorului unităților protejate, prin adoptarea OUG 60/2016 de către Guvernul Tudose.

În acest sens, Fundația ”Alături de Voi” România propune ca în documentul legislativ, pe care Guvernul îl pregătește pentru relansarea economiei și depășirea situației de criză, să fie incluse trei articole în Legea 448/2006 cu privire la unitățile protejate, așa cum sunt formulate mai jos. Fundația ”Alături de Voi” România menționează, în documentul trimis, faptul că propunerile sunt în acord cu proiectul de lege pus în dezbatere publică în decembrie 2019, de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și pentru care organizația a oferit feedback prin adresa transmisă în data de 03/08.01.2020.

Redăm propunerile formulate de Fundația ”Alături de Voi” România:

1. Articolul 9, punctul 29 astfel:
La articolul 9, punctul 29 se modifică și va avea următorul cuprins: „unitate protejată autorizată -entitatea de drept public sau privat, cu gestiune proprie, cu minim 4 angajați, din care cel puțin 50 % sunt persoane cu handicap angajate cu contract individual de muncă care cumulează cel puțin 50% normă din total norme de muncă angajați.”

2. Articolului 78, aliniatul (3) astfel:
„autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alin. (2), pot opta pentru una din următoarele variante:

• să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, raportat la 4% normă de muncă din total norme angajați;
• să plătească lunar către bugetul de stat minim 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, raportat la 4% normă de muncă din total norme angajați, iar pentru diferența datorată la bugetul de stat, poate să achiziționeze produse și servicii realizate prin activitatea directă a persoanelor cu handicap, angajate în unitățile protejate autorizate.”

3. Articolul 81 se introduce o nouă literă, lit. c)
După litera b), alineatul (2) al articolului 81 se introduce o nouă literă, lit. c), cu următorul cuprins: „fără personalitate juridică, cu gestiune proprie, sub formă de secții, ateliere sau alte structuri în cadrul organizațiilor neguvernamentale, furnizor de servicii sociale, acreditate cu cel puțin un serviciu social licențiat, minim 4 angajați, din care cel puțin 50% sunt persoane cu handicap angajate cu contract individual de muncă, care cumulează o normă de minim 50% din total norme de muncă angajați.”

Măsurile propuse vor ajuta:

• Persoanele cu dizabilități din categorii vulnerabile să aibă un loc de muncă adaptat într-o unitate protejată;

• Unitățile protejate actuale (32 autorizate până la data de 01.04.2020) vor evita falimentul și disponibilizarea angajaților;

• Furnizorii privați de servicii sociale vor avea o sursă de finanțare pentru programele sociale pe care le derulează și vor fi stimulați să înființeze unități protejate în completarea serviciilor pe care le oferă pentru persoanele cu dizabilități;

• Cele peste 2100 de întreprinderi sociale care se vor înființa ca start-upuri în perioada 2020-2021, prin finanțarea FSE-POCU, vor fi stimulate să devină și unități protejate și să creeze locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități;

• Angajatorii cu peste 50 de salariați, care în prezent nu au angajate 4% persoane cu dizabilități, vor avea la rândul lor o facilitate non-fiscală prin faptul că vor putea folosi o parte din taxa pe dizabilitate pentru achiziții de la unități protejate. Acest lucru va stimula cererea și oferta în piață și va contribui la creșterea economiei.

Conform răspunsului nr. 544010/03.02.2020, furnizat de către ANAF, în anul 2019 a fost colectată la bugetul de stat din taxa pe dizabilitate suma de 2.386.280.746 RON (aprox. 500 mil Euro). Din păcate, conform aceluiași răspuns, doar 32.339 de persoane cu dizabilități figurau în evidența ANAF, în decembrie 2019, că realizează venituri sub o anumită formă, inclusiv ca salariați. La data de 31.12.2019, conform datelor oficiale, România avea un număr de 846.354 persoane cu dizabilități, iar rata de angajare în câmpul muncii nu depășea 7,5%, fiind cea mai mică din UE. Modificările propuse mai sus ar putea contribui în mod direct la crearea unui instrument de activare pe piața muncii în special a persoanelor cu dizabilități din categorii vulnerabile și la dezvoltarea sectorului de economie socială din România. Având în vedere că în prezent sunt autorizate doar 32 de unități protejate, impactul economic pentru 2020, va fi undeva sub 5 mil euro, din care cel puțin jumătate se vor întoarce la bugetul de stat sub formă de taxe și impozite pe salarii.

Consiliul Național al Dizabilității din România susține prezentul demers inițiat de Fundația ”Alături de Voi” România.
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 6333
  • Thank you received: 730
  • Karma: 14
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Ultima editare: by Mona si Dan.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România #47572

Seminarul online „Dizabilitatea în contextul pandemiei de COVID”

128997426_959050931289019_6338433269533694354_o-1024x1024.jpg


Cu prilejul Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilităţi, a avut loc joi, 3 decembrie, în intervalul orar 11 -13, Seminarul online „Dizabilitatea în contextul pandemiei de COVID”. Evenimentul, organizat de Consiliul Național al Dizabilității din România, a reunit persoane cu handicap și reprezentanți ai ONG-urilor care activează în domeniul dizabilității.

În cadrul acestui seminar s-a vorbit despre impactul pe care l-a avut pandemia de COVID- 19 asupra vieții persoanelor cu dizabilități, asupra funcționării organizațiilor persoanelor cu dizabilități și despre soluțiile care trebuie luate pentru depășirea situațiilor critice.

Printre vorbitori s-au numărat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), Adrian Bulgaru, directorul Institutului Român pentru Drepturile Omului, Bogdan Simion, președintele Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil, Andre Muit, președintele Federației Orgnizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, Lucian Aldea, președintele Asociației Ridică-te și umblă, Dana Nuță, manager la ABILITY HUB, Ecaterina Jager, secretar general la Asociația Persoanelor cu Handicap Neuromotor din România – AHNR, Elisabeta Paraschiv, vicepreședinte al Filialei București a Asociației Naționale a Surzilor, Sanda Diculescu, președinta Asociației de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic – România , Georgeta Crișu, președinta Asociației Naționale pentru Copii și Adulți cu Autism din România, Dacian Pribeanu, psiholog la Asociația Nevăzătorilor din România

Anul 2020 a fost un an dificil pentru toți, însă pentru copiii și persoanele adulte cu dizabilități efectul pandemiei a fost cu atât mai dramatic. Marea majoritate a persoanelor cu dizabilități s-au confruntat în mare parte cu anumite frici: pierderea unei persoane dragi, pierderea veniturilor, distanțarea și izolarea socială. Pandemia a contribuit la limitarea și mai mare a accesului persoanelor cu dizabilități la servicii medicale, educaționale și sociale. Prin urmare, calitatea vieții persoanelor cu dizabilități s-a înrăutățit considerabil. De asemenea, pandemia a avut un impact negativ și asupra activității ONG-urilor de la nivel național și local.

Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, a subliniat problemele stringente cu care se confruntă persoanele cu dizabilități, agravate de pandemie și demersurile făcute pentru soluționarea acestora.

,,Recunosc că îmi este greu să aleg subiectele pe care să le abordez astăzi, în condițiile în care totul pare să se prăbușească în jurul nostru. Persoanele cu dizabilități beneficiază de o prestație socială mult prea redusă de cerințele sociale. Practic, persoanele cu dizabilități nu pot supraviețui cu o prestație socială care reprezintă un procent din Indicatorul Social de Referință, a cărui valoare este de 500 de lei, neactualizat cu indicele creșterii prețurilor de consum. Consiliul Național al Dizabilității din România a propus în repetate rânduri ca Indicatorul Social de Referință să fie actualizat anual cu cu indicele creșterii prețurilor de consum, mai simplu spus cu inflația. Nivelul cuantumului prestației sociale în plată nu acoperă nici 10% din nevoile persoanelor cu dizabilități și menține procesul de marginalizare socială al acestora. Nu vom renunța la acest demers până nu vom obține ceea ce am cerut”, spune Daniela Tontsch.

Daniela Tontsch a mai precizat că, în 30 de județe din țară, asistenții pesoanelor cu dizabilități nu și-au primit salariile din luna octombrie, și nu este prima dată când se întâmplă asta. Asistenții personali trebuie respectați și remunerați pentru munca depusă în condiții grele. Ei îngrijesc persoanele cu dizabilități 24/24 de ore și sunt plătiți doar 8 ore, în condițiile în care nu au zile libere, nu au sărbători, nu au viață personală. Fiecare persoană cu handicap care are un asistent personal este o persoană salvată de la instituționalizare. Dacă asistenții personali sunt salvatorii noștri, trebuie tratați ca atare.

,,Am tras nenumărate semnale de alarmă cu privire la faptul că legislația românească nu prevede măsuri de protecție socială pentru persoanele cu dizabilități, în perioada în care asistentul personal este în concediu medical. Semnalele noastre au fost ignorate ani de zile. Așa am ajuns acum, în pandemie, cu o situație în care asistentul personal al persoanei cu handicap este, de cele mai multe ori, unul dintre părinți sau mai grav singurul membru al familiei persoanei cu dizabilități. CNDR a primit solicitări disperate, fiind înștiințat despre persoane cu handicap aflate singure în locuință, fără niciun ajutor. În contextul pandemiei generate de COVID-19, CNDR a inițiat Campania Nu ești singur, în cadrul căreia a acordat, cu implicarea unor organizații membre (cum ar fi Asociația Ridică-te și Umblă) sprijin direct persoanelor cu dizabilități, constând în alimente și produse de igienă și multe alte produse de uz necesar”, a explicat președinta CNDR, Daniela Tontsch.

La rândul său, domnul Adrian Bulgarul, directorul Institutului Român pentru Drepturile Omului, a punctat faptul că instituția pe care o reprezintă a avut dintotdeauna ca scop promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. Institutul desfășoară activități de cercetare, formare, informare și documentare.

,,Prin activitatea de cercetare, am încercat mereu să aducem în atenția publicului larg și a autorităților noile provocări existente, în cazul nostru la adresa persoanelor cu dizabilități, iar pentru a fi mai eficienți am urmărit să ne consolidăm relații de colaborare cu instituțiile publice, entități reprezentative ale mediului educațional și academic, universități și organizații neguvernamentale. Vreau să subliniez că Institutul nu are competențe explicite pe partea de protecție. Pe lângă activitatea de cercetare, institutul are în centrul preocupărilor sale și preocuparea de educație, iar prin tot ceea ce înseamnă proiecte, cursure de formare, sesiuni, am încercat să conștientizăm asupra necesității respectării drepturilor persoanelor cu dizabiltăți. Criza generată de acest virus are o serie de impliații negative asupra drepturilor omului. Cred că autoritățile ar trebuie să se concentreze nu doar asupra gestionării crizei, din punct de vedere strategic și economic, ci și asupra asigurării și protecției drepturilor fiecărei persoane în parte, în special a celor care fac parte din grupurile vulnerabile”, a declarat el.

Adrian Bulgaru a mai subliniat că sărbătorirea Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, într-un an cu multe provocări, reprezintă un moment potrivit de a conștientiza riscurile cu care se confruntă persoanele cu dizabilități, dar și necesitatea de a găsi soluții la nevoile acestora. În aceste condiții fără precedent, el spune că este important să dăm dovadă de solidaritate și să identificăm cele mai bune modalități pentru susținerea persoanelor cu dizabilități, pentru a le asigura accesul la educație, asistență medicală, dar și condiții mai bune de trai.

,,În condiții de criză, s-au intensificat abuzurile, actele de violență, nepăsarea, neglijența față de persoanele cu dizabilități. Așadar, este important să ne angajăm împreună pentru realizarea mai multor demersuri, pentru a construi o societate incluzivă”, adaugă Adrian Bulgaru.

Vorbitorii evenimentului au fost:
DANIELA TONTSCH – președinta Consiliului Național al Dizabilității din România
ADRIAN BULGARU – directorul Institutului Român pentru Drepturile Omului
BOGDAN SIMION – președintele Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil
ANDRE MUIT – președintele Federației Orgnizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale
LUCIAN ALDEA – președintele Asociației Ridică-te și umblă
DANA NUȚA – manager la ABILITY HUB
EGATERINA JAGER – secretar general la Asociația Persoanelor cu Handicap Neuromotor din România – AHNR
ELISABETA PARASCHIV – vicepreședinte al Filialei București a Asociației Naționale a Surzilor
SANDA DICULESCU – președinta Asociației de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic – România
GEORGETA CRIȘU – președinta Asociației Naționale pentru Copii și Adulți cu Autism din România
DACIAN PRIBEANU – psiholog la Asociația Nevăzătorilor din România

Puteți urmări înregistrarea Seminarului aici…
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 6333
  • Thank you received: 730
  • Karma: 14
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Ultima editare: by Mona si Dan.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Prin accesarea acestui site, ești de acord cu faptul că folosim cookies .