Bine ai venit, Vizitator
Username: Password:

SUBIECT: Creierul si sistemul auditiv.

Creierul si sistemul auditiv. #8635

Cand vreti sa obtineti ceva de la o persoana, vorbiti-i in urechea dreapta.
Daca vreti ca cineva sa faca ceva pentru dumneavoastra, secretul este sa-i spuneti ce doriti la urechea dreapta, potrivit unui studiu al cercetatorilor italieni, ale carui rezultate au fost publicate, miercuri, de telegraph.co.uk.
Oamenii de stiinta de la Universitatea Chieti din Italia au concluzionat ca indivizii proceseaza mai usor informatiile pe care le aud in urechea dreapta si au tendinta de a le indeplini. Explicatia este ca informatia primita prin intermediul urechii drepte este procesata in partea stanga a creierului, cunoscuta ca fiind zona mai logica, emisfera a creierului care descifreaza mai usor informatiile verbale decat cea din dreapta.

Cercetatorii au studiat cum asculta si cum reactioneaza oamenii daca li se spune ceva la ureche, in timp
ce se afla intr-un club de noapte, unde este galagie si muzica. La studiu au participat circa 180 de indivizi. Expertii au concluzionat ca atunci cand indivizilor li se cerea o tigara la urechea dreapta, erau dispusi sa o ofere mai degraba decat daca li se cerea acelasi lucru la urechea stanga. Cercetatorii au numit fenomenul "avantajul urechii drepte".

Buna idea ....Ce ziceti?
  • adi chicago
  • Avatarul lui adi chicago
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Dum spiro ,spero
  • Posts: 2545
  • Thank you received: 64
  • Karma: 17
never give up hope
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Re:Creierul si sistemul auditiv. #15930

adi chicago a scris:
Cand vreti sa obtineti ceva de la o persoana, vorbiti-i in urechea dreapta.
Daca vrem sa obtinem ceva de la o femeie... cu o soapta la ureche se rezolva si pe partea stanga, garantez eu, doar daca n-o avea urechea infundata sau otita...

De la soapta trecem la senzatii s.a.m.d... :P
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 16141
  • Thank you received: 5258
  • Karma: 40
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Re:Creierul si sistemul auditiv. #25593

Savanţii pun la cale un proiect ştiinţific grandios: identificarea tuturor conexiunilor din creier

Încă din secolul al XIX-lea a fost emisă ipoteza că esenţa identităţii umane ţine de conexiunile dintre neuroni. Acum, când există tehnologia necesară pentru verificarea acestei ipoteze, o echipă internaţională de oameni de ştiinţă iniţiază proiectul extrem de ambiţios de a întocmi o hartă completă a conexiunilor neuronale, în încercarea de a descifra misterele creierului uman.

Până acum, mult din ceea ce se ştie despre creier se bazează pe observarea a ceea ce se întâmplă în cazul lezării anumitor regiuni cerebrale sau pe vizualizarea ariilor cerebrale activate, cu ajutorul rezonanţei magnetice funcţionale.

Însă aceste metode oferă o perspectivă incompletă; un mare pas înainte în înţelegerea funcţionării creierului ar fi o cunoaştere extinsă a legăturilor dintre neuroni.

Având în vedere că într-un creier uman există cca. 100 miliarde de neuroni, fiecare dintre ei având cam 10.000 de conexiuni, rezultă că proiectul ar fi unul extrem de amplu.

Totuşi, oamenii de ştiinţă nu sunt descurajaţi: iniţiativa lor în acest sens, numită Human Connectome Project (HCP) urmăreşte să adune informaţii prin scanarea a 1200 de creiere umane, iar primele rezultate sunt aşteptate la sfârşitul anului 2012.

Specialiştii vor începe cu ceea ce e mai uşor: descifrarea traseului căilor nervoase care leagă între ele diferite regiuni ale creierului şi înţelegerea modului în care aceste trasee variază de la un individ la altul.
Vor fi utilizate diferite tehnici sofisticate de cercetare, printre care rezonanţa magnetică de difuzie (care arată structura substanţei albe ce îmbracă, asemeni unui strat izolator, căile nervoase din creier) şi rezonanţa magnetică în stare de repaus, care măsoară oscilaţiile nervoase produse la unison de diferitele regiuni cererbrale, ca urmare a faptului că acestea sunt legate între ele prin conxiuni care asigură funcţionarea lor coordonată.

Sursa: New Scientist
Sursa: Descopera
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!
  • ihdsimmeu
  • Avatarul lui ihdsimmeu
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Ţarcurile au premers lagarelor! Iubesc libertatea!
  • Posts: 3639
  • Thank you received: 558
  • Karma: 17
Tot ce vreti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel...Matei 7:12
Doamne...ajuta-ma ca azi, sa fiu mai aproape de Tine decat ieri si maine (daca mai e o zi pentru mine) mai aproape decat azi! AMIN!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Re:Creierul si sistemul auditiv. #26318

Centrii vorbirii sunt localizaţi în cu totul alt loc decât se credea până acum

Centrii vorbirii se află într-o altă parte a creierului decât considerau neurologii până acum, iar noua locaţie indică faptul că sistemul nostru nervos seamănă cu cel al maimuţelor.

Zona responsabilă cu această activitate se află, de fapt, la trei centimetri de centrul creierului, distanţă pe care specialiştii o consideră uriaşă.

Acum, oamenii de ştiinţă au anunţat că aproape toate imaginile din manualele de biologie şi de pe internet, care indică zonele creierului, sunt greşite. Mai mult, noile descoperiri sugerează că există asemănări mult mai mari decât se credea, între creierul uman şi cel al maimuţelor. Dacă până acum, ceea ce ne deosebea de rudele noastre apropiate erau tocmai aceşti "centri ai vorbirii", cercetările indică faptul că lucrurile nu stau chiar aşa.

Multă vreme s-a crezut că vorbirea umană este procesată în partea din spate a cortexului cerebral, în apropierea ariei auditive, într-o regiune numită aria Wernicke. Acum, însă, experţii au analizat mai bine de 100 de studii de imagistică medicală şi au ajuns la concluzia că aria Wernicke nu se află acolo unde se credea. De fapt, se pare că ea se află cu trei centimetri mai aproape de lobul frontal şi pe partea opusă a cortexului auditiv.

Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât noua localizare a zonei Wernicke este similară cu cea aflată în creierul maimuţelor. Prin urmare, centrii umani responsabili cu vorbirea sunt asemănători cu cei ai maimuţelor. De asemenea, noile cercetări ajută la o mai bună diagnosticare a pacienţilor. Dacă cineva are probleme de înţelegere a unui discurs sau dacă nu poate să vorbească, atunci specialiştii ar trebui să cerceteze o altă zonă.

Cercetarea a fost realizată pe 115 studii de imagistică, care au inclus peste 1.900 de participanţi şi au identificat peste 800 de coordonate care indicau locul în care se procesează vorbirea. Rezultatele au indicat că aria Wernicke se găseşte în lobul temporal stâng, mai exact în girusul temporal stâng, în faţa cortexului auditiv primar.

Sursa: Daily Mail
Nota mea: voi puncta ori de cate ori am ocazia si voi posta articole interesante dar care induc in subconstient ca omul se trage din maimuta (asa pe subtil) ca este o mare minciuna, daca sunteti printre cei care credeti ca Biblia este cartea care prezinta adevarul absolut!
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!
  • ihdsimmeu
  • Avatarul lui ihdsimmeu
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Ţarcurile au premers lagarelor! Iubesc libertatea!
  • Posts: 3639
  • Thank you received: 558
  • Karma: 17
Tot ce vreti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel...Matei 7:12
Doamne...ajuta-ma ca azi, sa fiu mai aproape de Tine decat ieri si maine (daca mai e o zi pentru mine) mai aproape decat azi! AMIN!
Ultima editare: by ihdsimmeu.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Creierul si sistemul auditiv. #26691

Din secretele creierului uman: cele două mecanisme care ne controlează viaţa

Oracolul din Delfi, cel mai important templu al Greciei antice, îi întâmpina pe toţi cei ce căutau înţelepciune cu un mesaj scurt scris pe frontispiciu: „gnōthi seauton”, care se traduce prin sfatul „cunoaşte-te pe tine însuţi!”. Astăzi, la aproape 3.000 de ani după scrierea acestui mesaj, continuăm să cercetăm funcţionarea unuia dintre cele mai misterioase obiecte de studiu întâlnite: mintea umană. Datorită studiilor efectuate în ultimele decenii, ce elucidează multe dintre mecanismele cogniţiei, astăzi suntem mult mai aproape de a atinge acest obiectiv.

Cele două sisteme care ne ghidează

Psihologul Daniel Kahneman, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în cogniţie şi pionier al economiei comportamentale, a studiat timp de peste patru decenii mecanismele decizionale ale creierului uman şi a identificat numeroase erori cognitive ce ne influenţează deciziile fără să ne dăm seama. În 2002, Kahneman a fost răsplătit cu Premiul Nobel pentru Economie pentru lucrările sale ce au demonstrat că omul nu este un „actor raţional”, aşa cum susţineau mulţi specialişti în economie, ci unul supus numeroaselor capcane ale intuiţiei. Nobelul decernat lui Kahneman a reprezentat o premieră, fiind pentru pentru prima dată când cel mai important premiu pentru economie a fost acordat unui specialist din alt domeniu (în acest caz, psihologia).
Kahneman susţine că gândirea umană este controlată de două sisteme: sistemul 1, pe care îl numeşte „thinking fast” (gândire rapidă) este inconştient, intuitiv şi nu necesită efort voluntar sau control, pe când sistemul 2, denumit „thinking slow” (gândire lentă) este conştient, foloseşte raţionamente deductive şi necesită mult efort.
Pentru a observa că persoana din imagine este furioasă nu este nevoie de un efort conştient, acest lucru realizându-se instant şi involuntar, într-un exemplu de gândire rapidă, tipică sistemului 1. În schimb, pentru a rezolva o problemă precum operaţiunea de înmulţire a lui 17 cu 25 este nevoie de direcţionarea conştientă a atenţiei spre un efort voluntar, fără de care răspunsul nu poate fi obţinut. Acesta din urmă este un exemplu de aplicare a celui de-al doilea sistem.

Sistemul 1 este înnăscut, o consecinţă a evoluţiei şi rezultatul adaptării la mediu de-a lungul timpului, pe când sistemul 2 este o componentă specifică omului. De altfel, ceea ce noi percepem ca specific propriei persoane este sistemul 2 - sinele conştient şi raţional, cel care gestionează credinţe, opţiuni şi decizii.

Deşi trăim cu impresia că sistemul 2 e răspunzător de majoritatea deciziilor pe care le luăm, viaţa noastră este controlată în mare parte de primul sistem. Motivul? În fiecare zi trebuie să luăm foarte multe decizii, ceea ce face imposibilă folosirea celui de-al doilea sistem pentru majoritatea. Pentru că deciziile raţionale necesită timp pentru analiză şi deducţie, eforturi ce consumă energie, cel de-al doilea sistem este folosit arareori.

De cele mai multe ori, sistemul 1 generează sugestii pentru cel de-al doilea (impresii, intuiţii, intenţii şi sentimente) pe care acesta le adoptă fără a le modifica. Sistemul 2 intervine atunci când sistemul 1 nu oferă un răspuns imediat (de exemplu, în cazul problemei 17 x 24) sau atunci când detectează că urmează să aibă loc o greşeală (ca atunci când ne abţinem să reacţionăm într-un mod nepotrivit într-o situaţie dificilă, când mecanismul de control al sistemului 2 blochează intenţia generată de sistemul 1). Sistemul 2 are, însă, limite: cercetătorii au descoperit că atunci când o persoană este ocupată cu o problemă ce necesită folosirea sistemului 2, capacitatea de autocontrol scade, fiind mai probabil ca aceasta să cedeze tentaţiilor.

Sistemul 1 prezintă însă anumite erori sistemice, erori cognitive ce duc, de multe ori, la adoptarea unor decizii eronate. În cea mai recentă carte a sa, Thinking Fast and Slow, dr. Daniel Kahneman expune câteva dintre aceste greşeli de gândire, sperând ca prin elucidarea lor să-i ajute pe ceilalţi să le identifice şi să-şi înţeleagă mai bine propriile decizii.

Pentru că sistemul 1 este activ tot timpul (spre deosebire de sistemul 2, ce necesită un efort conştient), suntem mai predispuşi la erori cognitive. O exemplificare a autonomiei sistemului 1 o reprezintă iluzia optică Müller-Lyer, în care două linii paralele par a avea lungimi diferite. Chiar dacă măsurăm cele două linii şi ne convingem (cu ajutorul sistemului 2) că lungimea lor este aceeaşi, sistemul 1 va continua să le perceapă ca fiind inegale.

La fel ca iluziile optice, iluziile cognitive tind să fie greu de depăşit, însă primul pas spre ieşirea de sub dominaţia acestor greşeli de gândire este conştientizarea lor. Atunci când oamenii se află într-un moment de criză, în situaţii incerte, deciziile sunt luate de sistemul 1. De aceea, este esenţial să cunoaştem slăbiciunile acestuia.

Greşelile cognitive care ne influenţează deciziile
Esenţial este să înţelegem că nu există persoane care nu să nu fie afectate de slăbiciunile sistemului 1. Acest lucru este demonstrat de un test simplu pe care Kahneman l-a aplicat de mii de ori: „O bâtă de baseball şi o minge costă împreună 1,10 dolari. Bâta costă cu un dolar mai mult decât mingea. Cât costă mingea?”. Chiar şi în cazul celor mai inteligenţi studenţi, precum cei de la Harvard şi Princeton, mai bine de jumătate au dat răspunsul evident, oferit de sistemul 1, dar totodată greşit: 10 cenţi. Răspunsul corect era, desigur, 5 cenţi.

Una dintre erorile cognitive cele mai răspândite este „the overconfidence bias” - tendinţa de a avea încredere în exces în forţele proprii. Statisticile arată că şansele ca o companie nou fondată în SUA să funcţioneze timp de 5 ani sunt de aproximativ 35%. Cu toate acestea, un sondaj efectuat printre antreprenori a arătat că aceştia tind să estimeze şansele de succes ale unei companii noi la 60%, iar şansele propriei companii la 81%. Kahneman afirmă că optimismul este motorul capitalismului, lucru confirmat de faptul că liderii, inventatorii şi celelalte persoane ce influenţează viaţa unui număr mare de oameni tind să fie optimişti, asumându-şi riscuri convinşi fiind că vor avea succes în încercarea lor.

O altă eroare cognitivă identificată de Kahneman este „the planning fallacy” - eroarea de estimare în planificare. Psihologul a întâlnit această problemă pentru prima dată în anii 1970, când Ministerul Educaţiei din Israel i-a cerut să conceapă un manual şi o programă de studiu având ca subiect luarea deciziilor. Kahneman a format o echipă de specialişti, printre care se număra şi un expert în conceperea de programe, iar după un an de lucru le-a cerut colegilor săi să estimeze cât timp considerau că le mai era necesar. Cei mai mulţi au estimat finalizarea proiectului peste aproximativ 2 ani, cu o marjă de eroare de 6 luni. Apoi, Kahneman l-a întrebat pe expertul în programe cât durau asemenea proiecte, în medie. El a explicat că durata medie a acestora era de 7 - 10 ani, iar 40% dintre ele nu se finalizau. Deşi ştia acest lucru, chiar şi acest expert prognozase o perioadă de lucru de încă 2 ani. În cele din urmă, proiectul a fost finalizat în 8 ani, iar între timp Ministerul Educaţiei nu mai era interesat.

Un alt exemplu al erorii în planificare vine din SUA. Un sondaj efectuat în rândul proprietarilor de locuinţe a arătat că aceştia se aşteptau să cheltuiască, în medie, 18.500 de dolari pe reamenajarea bucătăriei. Costul mediu real se ridica, însă, la 39.000 de dolari. Un exemplu din Scoţia demonstrează că diferenţele pot fi chiar mai mari: în 1997, când a fost dezvăluit planul pentru o nouă clădire a Parlamentului, estimările de cost se ridicau la 40 de milioane de lire sterline. În 2004, când construcţia a fost finalizată, costul total a fost de 431 milioane de lire sterline.

O altă greşeală a gândirii este ceea ce Kahneman numeşte „the availability bias” - tendinţa de a judeca pe baza a ceea ce ne vine mai uşor în minte. Un sondaj în rândul americanilor a relevat că aceştia cred că probabilitatea unui accident fatal este de 300 de ori mai mare decât cea a decesului cauzat de diabet, deşi rata reală este de 1:4. Kahneman consideră acest lucru o dovadă a faptului că mass-media influenţează felul în care percepem riscurile, ceea ce poate avea consecinţe negative asupra vieţii noastre. Un studiu efectuat după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 a arătat că mulţi americani au preferat în acel an să şofeze pe distanţe mari în loc să ia avionul. Dintre aceştia, aproximativ 1.500 au murit în accidente rutiere, subestimând riscul unei călătorii cu maşina şi supraestimându-l pe cel al unui atac terorist.

O eroare cognitivă gravă este „the anchor effect” - efectul de ancorare. Unul din exemplele care ilustrează această „scurtătură” a gândirii este un studiu efectuat pe un grup de judecători germani cu peste 15 ani de experienţă. În cadrul experimentului, acestora li s-a citit descrierea unui caz în care inculpata fusese prinsă furând într-un magazin, iar înainte de a decide pedeapsa, judecătorilor li s-a cerut să arunce cu două zaruri. Acestea fuseseră măsluite, astfel că însumau fie 3, fie 9. Apoi li s-a cerut să decidă pedeapsa corectă pentru inculpată. Deşi zarurile nu ar fi trebuit să influenţeze decizia unor specialişti cu experienţă, cercetătorii au descoperit că judecătorii ale căror zaruri însumaseră 9 au decis, în medie, o pedeapsă de 8 luni de închisoare, iar cei ale căror zaruri însumau 3 au dat, în medie, o pedeapsă de 5 luni de închisoare. Eficienţa acestei erori a dus la exploatarea sa constantă în comerţ, pentru a modela aşteptările de preţ ale cumpărătorilor. De exemplu, o companie ar putea oferi 3 variante ale aceluiaşi serviciu, astfel încât cea mai ieftină variantă să pară mai atrăgătoare în comparaţie cu variantele mai costisitoare decât dacă ar fi singura propusă. Din acelaşi motiv, în cadrul licitaţiilor se stabileşte de obicei un preţ de pornire.
Un alt aspect important al sistemului 1 este faptul că, atunci când este confruntat cu o întrebare dificilă, el tinde să ofere răspunsul la o altă întrebare, mai simplă, fără ca noi să ne dăm seama. Profesorul Kahneman oferă ca exemplu un studiu efectuat pe un grup de studenţi germani. O parte dintre aceştia au primit următoarele două întrebări: „Cât de fericit eşti?” şi „Câte întâlniri romantice ai avut luna trecută?”. Ceilalţi au primit întrebările în ordine inversă. Dacă în primul caz nu exista nicio corelaţie între răspunsuri, în cel de-al doilea caz se putea observa o corelaţie între numărul de întâlniri şi nivelul fericirii indicat de studenţi. Profesorul Kahneman explică: „Pentru a răspunde corect la întrebarea «Cât de fericit eşti?», e nevoie să ne gândim mai mult. Studenţii care fuseseră întrebaţi mai întâi despre întâlnirile romantice nu au mai simţit nevoia să se gândească, pentru că au substituit răspunsul la această întrebare cu răspunsul la o alta - «cât de fericit sunt în viaţa mea sentimentală?». Studenţii sunt conştienţi că viaţa lor sentimentală nu este singurul aspect important pentru ei, dar sistemul 1 le-a oferit un răspuns facil, iar ei l-au folosit”.

În ceea ce priveşte fericirea, explică dr. Kahneman, amintirile joacă un rol important. Oamenii nu au un singur sine, ci două: sinele experimental (the experiencing self) şi sinele memoriei (the remembering self).

Majoritatea oamenilor sunt ghidaţi de cel de-al doilea. Pentru a exemplifica, dr. Kahneman pune o întrebare cititorilor: aţi fi dispuşi să plătiţi pentru o vacanţă grozavă, dar la finalul căreia ar trebui să beţi o poţiune care ar şterge orice amintire a călătoriei şi aţi rămâne totodată fără fotografii şi înregistrări video? Probabil că nu.

Pentru a ilustra diferenţa dintre amintiri şi experienţe, Kahneman relatează dialogul pe care l-a purtat cu un membru al publicului după o prelegere. Interlocutorul a povestit despre momentul în care asculta captivat o simfonie excepţională, la finalul căreia s-a auzit un zgomot infernal, din cauză că discul era zgâriat. „Finalul mi-a stricat audiţia”, a afirmat acesta. Kahneman i-a explicat că, de fapt, experienţa nu a fost distrusă, căci el se bucurase de muzică timp de 20 de minute. Fusese afectată, într-adevăr, amintirea despre această experienţă.

Confuzia celor două aspecte reprezintă o eroare cognitivă ce poate avea consecinţe neplăcute. Acest lucru a fost demonstrat într-un experiment în care voluntarii au fost supuşi la 2 experienţe dureroase. Rugaţi apoi să aleagă una dintre acestea pentru a fi repetată, aceştia au ales-o pe cea mai dureroasă dintre ele, per total, care durase mai mult dar se încheiase cu o durere mai puţin intensă, deoarece aceasta lăsase în urmă o amintire mai bună. „Sinele experimental tinde să nu aibă o voce suficient de puternică atunci când ne planificăm activităţile. Atunci când oamenii iau decizii nu se întreabă «ce voi simţi şi pentru cât timp?» şi tind să neglijeze trăirea în favoarea amintirii cu care vor rămâne”, afirmă Kahneman. „Din trecut învăţăm, de obicei, să maximizăm calitatea viitoarelor amintiri, nu calitatea viitoarelor experienţe. Numesc asta «tirania sinelui memoriei»”, scrie Kahneman.

Cum putem evita greşelile în gândire?

Doar dacă ne înţelegem punctele slabe vom fi mai pregătiţi să identificăm greşelile de gândire, chiar dacă nu vom le vom putea evita întotdeauna. „Pentru a contracara erorile sistemului 1 există, în principiu, o soluţie simplă: recunoaşterea semnelor ce sugerează că ne găsim într-o situaţie delicată, încetinirea procesului de decizie şi apelul la sistemul 2”, sugerează psihologul. „Nu putem face asta tot timpul, dar atunci când este vorba de o decizie importantă, trebuie să reflectăm şi să ne întrebăm dacă nu cumva cădem într-o capcană a gândirii”, adaugă Kahneman.

Un alt lucru pe care trebuie să-l luăm în seamă este faptul că folosirea sistemului 2 implică un consum de resurse, iar în absenţa acestora sistemul 1 preia controlul. Un exemplu este oferit de un studiu efectuat în Israel asupra unui grup de 8 judecători ce au rolul de a decide eliberarea condiţionată a persoanelor condamnate. Decizia predominantă este respingerea solicitărilor de eliberare condiţionată, doar 35% dintre acestea fiind aprobate. Cercetătorii au descoperit că deciziile favorabile condamnaţilor sunt adoptate în mare parte imediat după pauza de masă a judecătorilor, rata aprobărilor scăzând apoi treptat, până la un nivel minim înregistrat chiar înainte de următoarea pauză de masă. Concluzia cercetătorilor a fost că judecătorii obosiţi şi înfometaţi tind să aleagă decizia cea mai comună, ce nu implică folosirea sistemului 2: respingerea cererii de eliberare condiţionată.

Chiar dacă ştim care sunt greşelile de gândire, nu suntem feriţi de ele. „Gândirea mea este predispusă la a comite aceste greşeli la fel ca înainte să le studiez”, a explicat Daniel Kahneman. Ce putem face, în acest caz? Sfatul lui Kahneman este să folosim în vocabularul curent expresiile ce descriu aceste greşeli, iar apoi să apelăm la prieteni. Pentru că oamenilor le e mai uşor să recunoască greşelile altora decât pe cele proprii, discuţiile cu apropiaţii, folosind un vocabular ce cuprinde indicii ale greşelilor cognitive, ne vor ajuta să le evităm. „Scopul cărţii mele este acela de a ridica nivelul conversaţiei curente, de a face oamenii să gândească mai complex atunci când judecă deciziile altor persoane. Dacă am avea o societate în care oamenii folosesc un limbaj mai bogat atunci când discută despre aceste lucruri, cred că ea ar avea un efect indirect asupra deciziilor noastre, pentru că ţinem seama mereu de opiniile altora despre noi”, concluzionează Kahneman.
Sursa: Descopera
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!
  • ihdsimmeu
  • Avatarul lui ihdsimmeu
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Ţarcurile au premers lagarelor! Iubesc libertatea!
  • Posts: 3639
  • Thank you received: 558
  • Karma: 17
Tot ce vreti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel...Matei 7:12
Doamne...ajuta-ma ca azi, sa fiu mai aproape de Tine decat ieri si maine (daca mai e o zi pentru mine) mai aproape decat azi! AMIN!
Ultima editare: by ihdsimmeu.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Creierul si sistemul auditiv. #26923

Un nou dispozitiv promite mărirea capacităţilor creierului, cu ajutorul curentului electric
Benjamin Syzek, student în cadrul Universitatăţii din Michigan, şi-a propus să creeze un kit capabil să producă un curent transcranian care să stimuleze creşterea performanţelor cognitive cu până la 250%.

Kitul, numit tDCS, este considerat drept o tehnologie sigură pentru stimularea creierului. Sistemul implică un curent constant care ajunge în creier prin intermediul unor electrozi mici. În ciuda faptului că energia va trece prin frunte, fluxul curentului nu va depăşi 5mA şi nu va avea efecte negative asupra corpului uman, afirmă inventatorul.

Creatorul susţine că invenţia sa, care vizează îmbunătăţirea performanţelor cognitive, nu ne pune viaţa în pericol. O dovadă a acestui fapt este aceea că sisteme similare sunt folosite chiar de specialiştii de la DARPA, de cei de la forţele aeriene ale SUA şi cei de la Universitatea din New Mexico pentru a-i antrena pe lunetişti sau piloţii de drone.

Cu toate că Syzek susţine că invenţia sa reprezintă o metodă sigură de sporire a capacităţii de învăţare, dispozitivul nu a fost încă testat sau aprobat de organismele de reglementare.

În cercetări anterioare efectuate de oamenii de ştiinţă de la University of New South Wales, Australia, s-a descoperit că stimularea transcraniană prin curent electric poate ajuta la combaterea depresiei. Mai mult, alte studii efectuate de-a lungul timpului au arătat că această metodă creşte capacitatea de memorare şi îmbunătăţeşte funcţiile creierului la pacienţii cu schizofrenie.

Sursa: BGR si in romana Descopera
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!
  • ihdsimmeu
  • Avatarul lui ihdsimmeu
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Ţarcurile au premers lagarelor! Iubesc libertatea!
  • Posts: 3639
  • Thank you received: 558
  • Karma: 17
Tot ce vreti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel...Matei 7:12
Doamne...ajuta-ma ca azi, sa fiu mai aproape de Tine decat ieri si maine (daca mai e o zi pentru mine) mai aproape decat azi! AMIN!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Creierul si sistemul auditiv. #27373

Care este cel de-al doilea creier al nostru?

Vă provoc să ghiciţi! Dacă n-aţi ghicit, este pentru că, lungă vreme, lumea ştiinţifico-medicală i-a acordat prea puţină atenţie, mai ales în comparaţie cu interesul de care se bucură creierul nr. 1, acela pe care-l ştim cu toţii. Cel de-al doilea creier al nostru ar fi... sistemul digestiv.
Articolul fiind complex, va invit sa continuati sa-l cititi aici. Multa sanatate si... Doamne-ajuta!
  • ihdsimmeu
  • Avatarul lui ihdsimmeu
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Ţarcurile au premers lagarelor! Iubesc libertatea!
  • Posts: 3639
  • Thank you received: 558
  • Karma: 17
Tot ce vreti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel...Matei 7:12
Doamne...ajuta-ma ca azi, sa fiu mai aproape de Tine decat ieri si maine (daca mai e o zi pentru mine) mai aproape decat azi! AMIN!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Re:Creierul si sistemul auditiv. #31918

Mănânci carne de pui şi ouă? Îmbătrânești mai greu!
Pe măsură ce îmbătrânim, funcţiile cerebrale încetinesc, iar capacitatea de concentrare şi memoria sunt afectate.Cercetătorii americani de la Universitatea din Boston au descoperit două alimente care încetinesc procesul de îmbătrânire al creierului: carnea de pui şi ouăle.

Aceste două alimente sunt bogate în vitamine din compexul B, care protejează creierul, prevenind îmbătrânirea lui prematură.

În urma cercetării, oamenii de ştiinţă au descoperit că persoanele care au urmat o dietă bogată în colină (vitamina B8), au avut rezultate mai bune la testele de memorie.

De asemenea, aceştia au un risc mai mic de a suferi din cauza unor modificări ale creierului asociate cu demenţa, spre deosebire de persoanele care au o dietă săracă în vitamina B8.

Totodată, alte studii arată co o dietă bogată în peşte de apă sărată, legume, soia, lapte şi în ulei de măsline protejează memoria.

Autorul studiului Rhoda Au şi echipa sa de cercetători au realizat acest studiu pe un eşantion de 1.400 de adulţi, cu vârste cuprinse între 36 şi 83 de ani. Voluntarii au fost monitorizaţi timp de 10 ani.
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!


  • ihdsimmeu
  • Avatarul lui ihdsimmeu
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Ţarcurile au premers lagarelor! Iubesc libertatea!
  • Posts: 3639
  • Thank you received: 558
  • Karma: 17
Tot ce vreti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel...Matei 7:12
Doamne...ajuta-ma ca azi, sa fiu mai aproape de Tine decat ieri si maine (daca mai e o zi pentru mine) mai aproape decat azi! AMIN!
Ultima editare: by ihdsimmeu.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Creierul si sistemul auditiv. #32373

Că bărbaților le place să copilărească nu e un secret pentru nimeni, însă cercetătorii spun că lucrurile sunt mult mai serioase. În realitate, aceștia se maturizează cu 11 ani mai târziu decât femeile.

Concret, bărbații încep să gândească precum niște„oameni mari” abia la 43 de ani, cu 11 ani mai târziu decât reprezentantele sexului frumos, arată un studiu finanțat de compania Nickelodeon UK și publicat în Dailymail.

Mai mult, opt din zece femei chestionate cred că bărbații nu încetează niciodată să fie copii și să se comporte ca atare, iar unul din doi bărbați a fost de acord cu acest lucru.

Îngrijorător este și faptul că 46% dintre femeile participante la studiu au încheiat o relație tocmai pentru că s-au săturat să aștepte ca bărbatul de lângă ele să se maturizeze. De altfel, bărbaților li se cere, în medie, de 14 ori pe an, să facă acest lucru. Partea bună este că patru din zece oameni chestionați au fost de acord că micile copilării sunt binevenite într-o relație și au puterea de a detensiona atmosfera, dar și că asta îi ajută pe tătici să se împrietenească mai ușor cu proprii lor copii.
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

  • ihdsimmeu
  • Avatarul lui ihdsimmeu
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Ţarcurile au premers lagarelor! Iubesc libertatea!
  • Posts: 3639
  • Thank you received: 558
  • Karma: 17
Tot ce vreti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel...Matei 7:12
Doamne...ajuta-ma ca azi, sa fiu mai aproape de Tine decat ieri si maine (daca mai e o zi pentru mine) mai aproape decat azi! AMIN!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Creierul si sistemul auditiv. #32707

Demenţa digitală” – fenomenul contemporan care îi îngrijorează pe medici?
Medicii au observat, în rândul persoanelor tinere, o creştere a numărului de cazuri de aşa-zisă “demenţă digitală” – scăderea semnficativă a capacităţilor cognitive ca urmare a utilizării excesive a tehnologiei.

Specialiştii sud-coreeni afirmă că adolescenţii au ajuns să se bazeze atât de mult pe tehnologie, încât nu mai pot ţine minte detalii banale asociate cu viaţa de zi cu zi, precum propriile numere de telefon.

Cei care se bazează cel mai mult pe tehnolgie suferă o deteriorare a funcţiilor cognitive asemănătoare cu cea observată la pacienţi care au suferit traumatisme craniene sau afecţiuni psihiatrice.
“Utilizarea excesivă a smartphone-urilor sau a dispozitivelor pentru jocuri video împiedică dezvoltarea echilibrată a creierului”, susţine dr. Byun Gi-won, medic în cadrul Balance Brain Centre din Seoul.
Sud-coreenii sunt una dintre cele mai “digitale” naţiuni din lume, iar dependenţa de internet, atât în rândul adulţilor, cât şi al copiilor, a fost recunoscută ca fiind o problemă încă de la sfârşitul anilor 1990.
“Cei care utilizează intens tehnologia tind să îşi dezvolte mai mult emisfera stângă a creierului, cea dreaptă rămânând insuficient dezvoltată”, spune specialistul.
Emisfera dreaptă este asociată cu concentrarea, iar dezvoltarea ei insuficientă afectează negativ atenţia şi memoria, fenomen care, în cca. 15% dintre cazuri, poate duce la apariţia precoce a demenţei.
Cei care utilizează excesiv tehnologia digitală suferă şi de o întârziere în dezvoltarea emoţională, copiii fiind mai afectaţi decât adulţii, deoarece creierele lor sunt încă în creştere, spun experţii care au studiat fenomenul.
Iar situaţia pare să se înrăutăţească: numărul persoanelor între 10 şi 19 ani, care utilizează smartphone-ul mai mult de 7 ore pe zi, creşte cu repeziciune, ajungând la peste 18% – o creştere cu 7 procente faţă de anul trecut.
Rezutatele publicate de specialiştii sud-coreeni confirmă concluziile unui studiu realizat în SUA, la UCLA, care arăta că oamenii tineri au probleme tot mai mari cu memoria. Studiul arăta că 14% dintre bărbaţii şi femeile cu vârste de 18-39 de ani se plâng că au o memorie slabă.
Autorii studiului american consideră drept cauză a acestui fenomen stilul de viaţă modern: timpul îndelungat petrecut în faţa unui computer sau scriind SMS-uri îi împiedică pe oameni să se concentreze şi să memoreze informaţia. Un alt factor ar fi stresul: stilul de viaţă haotic afectează şi el concentrarea şi scade eficienţa reţinerii informaţiilor.
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!
  • ihdsimmeu
  • Avatarul lui ihdsimmeu
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Ţarcurile au premers lagarelor! Iubesc libertatea!
  • Posts: 3639
  • Thank you received: 558
  • Karma: 17
Tot ce vreti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel...Matei 7:12
Doamne...ajuta-ma ca azi, sa fiu mai aproape de Tine decat ieri si maine (daca mai e o zi pentru mine) mai aproape decat azi! AMIN!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Creierul si sistemul auditiv. #32743

De ce avem lapsus
Fie ca dureaza doar cateva clipe sau poate chiar minute intregi, un lapsus este un fenomen des intalnit in viata de zi cu zi. Aceasta inabilitate temporara de a ne aminti anumite detalii intervine adesea in cele mai nepotrivite momente, facandu-ne sa ne simtim neputinciosi.

Chiar dacă majoritatea expeţilor dau vina pe vâstă, lapsusurile nu ţin cont de această trecere a anilor si astfel ele apar chiar şi la persoane tinere de sub 20 de ani. În acest sens, o echipă de cercetatori au demonstrat că lapsusul nu are legătură cu pierderea memoriei, el apărând datorită unui mod greşit de a învăţa sau de a reţine o informaţie.

Experimentul cercetătorilor Amy Warriner şi Karin Humphreys a fost simplu, însă foarte productiv. Ei au pus o serie de întrebări simple unui grup de elevi iar apoi i-au lăsat să se gândească 10 secunde, respectiv 30 de secunde înainte de a da răspunsul. Spre exemplu, la intrebarea “Cum se numeşte un recipient metalic de mari dimensiuni, ataşat unui vehicul, destinat transportului de combustibil?, unii elevi au răspuns “cisternă” după 10 secunde iar alţii după 30 de secunde. La două zile dupa acest mic test, elevii au fost întrebaţi din nou acelasi lucru şi spre satisfacţia cercetatorilor, cei care au avut timp de gândire 10 secunde şi-au amintit mult mai usor cuvântul decat cei care s-au gândit 30 de secunde.

Acest fenomen este oarecum similar cu următorul scenariu pe care cu siguranţă îl cunoastem cu toţii: Când ne străduim foarte tare să ne aducem aminte “cuvântul lipsă”, de multe ori parcă nu reuşim. Dacă renunţăm însă să ne mai gândim la acel cuvânt, el apare brusc exact când ne aşteptăm mai puţin.

”Metaforic vorbind, e acelaşi lucru cu a-ţi învârti roţile în zăpadă, reuşind nimic mai mult decât să creezi un şanţ mai adânc”, au explicat cercetătorii Amy Warriner şi Karin Humphreys.
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!
  • ihdsimmeu
  • Avatarul lui ihdsimmeu
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Ţarcurile au premers lagarelor! Iubesc libertatea!
  • Posts: 3639
  • Thank you received: 558
  • Karma: 17
Tot ce vreti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel...Matei 7:12
Doamne...ajuta-ma ca azi, sa fiu mai aproape de Tine decat ieri si maine (daca mai e o zi pentru mine) mai aproape decat azi! AMIN!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.