Bine ai venit,
Vizitator
|
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015.
|
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
A apărut noua grilă de salarizare pe 2016
Noua grilă a fost propusă în Legea Salarizării unitare, iar acum după ce a fost terminată a fost dată publicității. Potrivit noii grile de salarizare, un primar dintr-o localitate cu 50.001 pana la 100.000 locuitori va primi 10777 lei, un medic primar în urgenţe, între 7070- 8803 lei, iar un învățător va câștiga între 2782 – 3464 de lei. Aceasta este, însă, una dintre cele patru variante de proiect a legii salarizării unitare discutate anul trecut. Astăzi, la ora 10:30, a avut loc prima întâlnire a guvernului Cioloş cu sindicatele, în care se va stabili varianta de proiect a noii legi de salarizare unitară din sectorul bugetar, care urmează să fie discutată şi negociată cu confederaţiile sindicale. Grila de salarizare propusă Administraţie locală
Sănătate
Educatie
Grila va avea un raport între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar, de 1 la 18 (Legea din 2010 a adus o grilă care avea un raport între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar de 1 la 15, spre deosebire de 1 la 72 cât era în 2008), scrie romaniatv.net. Implementarea se va face etapizat prin legi anuale de salarizare. Nivelul de salarizare va fi revizuit periodic în funcţie de evoluţia nivelului de salarizare existent pe piaţa muncii în România, astfel încât salariile din sectorul public să poată fi stabilite la un nivel competitiv, în limita sustenabilităţii financiare. Iată câteva dintre modificările prevăzute în noua grilă de salarizare: - Se scot sporurile din salariul de bază. Sporuri care pot fi acordate: 15% pentru persoane cu handicap vizual, 15% spor doctorat, 10% spor pentru activitate de control financiar preventiv, 20% localități izolate. - Suma sporurilor, compensaţiilor, primelor şi indemnizaţiilor individuale nu va depăşi 30% din salariul de bază. - Pentru orele suplimentare care nu pot fi compensate cu ore libere plătite în următoarele 60 de zile se va acorda un spor de 75% din salariul de bază. - Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 5% din cheltuielile cu salariile aferente personalului prevăzut în statul de funcţii, cu încadrare în fondurile aprobate prin buget şi respectând limita individuală a două salarii de bază lunare pe an. |
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan
|
Ramane de vazut cum va fi pusa in aplicare !
|
|
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra ! Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
Noua lege a salarizării o va abroga pe cea privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice - sindicate
Noua lege a salarizării, al cărui proiect va fi înaintat sindicatelor până la sfârşitul săptămânii pentru eventuale modificări, va abroga Legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, afirmă sindicalişti din sănătate, după discuţiile pe care le-au avut joi cu reprezentanţi ai Ministerului Muncii, potrivit Agerpres. Discuţiile de la Ministerul Muncii au avut loc după ce peste 200 de medici, asistenţi medicali, persoane angajate în sistemul medical, dar şi medici de familie au protestat, joi, în faţa sediului instituţiei. Pichetul, organizat de Federaţia Sindicală Hipocrat, Sindicatul Promedica şi Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor din România, şi susţinut de Alianţa Medicilor pentru Modernizarea Sistemului Medical şi Societatea Naţională de Medicina Familiei, a atras atenţia asupra inegalităţilor şi abuzurilor din Sănătate. La protest au participat membri ai organizaţiilor sindicale din Bucureşti şi din judeţele Dolj, Constanţa, Cluj, Olt, Ialomiţa, Dâmboviţa, Maramureş, Brăila, Iaşi şi Mehedinţi. Potrivit unui comunicat al organizaţiilor sindicale, în timpul manifestării, liderii formaţiunilor participante la protest au fost chemaţi la discuţii de reprezentanţi ai Ministerul Muncii. Agenda a cuprins următoarele teme: respectarea timpului de lucru şi de repaus în conformitate cu prevederile Codului Muncii şi cu normele europene în vigoare; eliminarea termenului de obligativitate în raport cu orele de lucru suplimentare, ceea ce înseamnă ca orele de gardă să fie efectuate cu acordul medicului şi plătite în conformitate cu prevederile Codului Muncii; acordarea sporurilor pentru condiţii deosebite de muncă, de noapte, de ture şi de doctorat, în procent la salariul actual, şi nu în cuantum. 'Am primit asigurări că se vor lua măsuri specifice pentru rezolvarea problemelor, prin inspectoratele teritoriale de muncă. În premieră, reprezentanţii Ministerului Muncii au afirmat că noua lege a salarizării, al cărui proiect va fi înaintat sindicatelor, până la sfârşitul săptămânii, pentru eventuale modificări, va abroga Legea 284/2010. Aşteptăm cu interes dezbaterea publică a legii salarizării, a cărei menire trebuie să fie rezolvarea inechităţilor semnalate prin revendicările noastre. În ceea ce priveşte salarizarea personalului superior, pentru care nu există nivel comparabil de pregătire postuniversitară, reprezentanţii Ministerului Muncii au adus clarificări în sensul în care nu există o astfel de prevedere în proiectul actual al noii legi a salarizării. Salutăm deschiderea Ministerului Muncii şi solicităm domnului prim-ministru, Dacian Cioloş, implicarea imediată în soluţionarea revendicărilor şi organizarea unei întâlniri la nivel guvernamental, cu toate structurile implicate', se menţionează în comunicatul sindicatelor. Sindicaliştii precizează că protestele vor continua pe 7 aprilie, de Ziua Mondială a Sănătăţii, cu pichetarea Ministerului Sănătăţii. |
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan
|
Noua ordonanță de salarizare blochează sporurile și 7 indemnizații, o parte dintre bugetari mai așteaptă până în 2020-2021
Noua ordonanță privind salarizarea bugetarilor, pregătită de Guvern sub coordonarea proaspătului ministru al Muncii, va include indexări în trepte care vor acoperi doar o parte a grilei de salarizare, începând cu salariul minim de 1.250 de lei, programat să urce la acestă cifră în luna mai, și până la un nivel de sustenabilitate bugetară care va fi definit prin calcule, va îngheța sporurile, indemnizațiile, compensațiile și celelalte elemente ale sistemului de salarizare și va bloca la nivelul din iulie 7 categorii de plăți sociale, au declarat pentru Profit.ro surse din Guvern. Inechitățile rămase vor fi rezolvate până în 2020-2021. Cele 7 categorii de plăți sociale pe care Guvernul vrea să le blocheze la nivelul din iulie 2016 - având în vedere că ordonanța de urgență pregătită de Executiv, denumită "corecții aduse la salarizarea personalului personalului plătit din fonduri publice", va fi aplicată din august, cu primele plăți în septembrie - sunt: 1) Indemnizațiile, compensațiile, primele și alte drepturi acordate personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare 2) Pensiile de serviciu (pentru funcționari publici parlamentari, membrii Corpului diplomatic și consular al României, judecători și procurori, militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare) 3) Indemnizațiile consilierilor locali și consilierilor județeni 4) Indemnizația de limită de vârstă pentru deputați și senatori 5) Suma lunară forfetară acordată deputaților și senatorilor 6) Diurna deputaților și senatorilor 7) Indemnizațiile de pensionare Doar 3% dintre pensiile din sistemul public se apropie de sumele date foștilor angajați din Apărare, Interne și SRI Vor fi păstrate clasele de salarizare prevăzute în Legea-cadru 284/2010, precum și actuala încadrare a personalului pe clase de salarizare. Sporurile, indemnizațiile, compensațiile și celelalte elemente ale sistemului de salarizare vor fi menținte în cuantumul avut la nivelul lunii iulie 2016 și nu vor fi determinate prin aplicarea procentului prevăzut în Legea 284/2010 la salariul de bază. Pentru a putea să își impună ordonanța de urgență, Guvernul va transmite liderilor sindicali că rezolvarea acestei probleme necesită "solidaritate" din partea salariaților ale căror remunerații nu vor fi ajustate și li se va spune că este o situație temporară, "pentru care este nevoie de înțelegere din partea partenerilor sociali", au arătat sursele citate. Guvernul le va promite în același timp că va propune curând un proiect de lege care va rezolva până în 2020/2021 și inechitățile rămase nerezolvate. Cabinetul Cioloș a pregătit și un calendar de aprobare a ordonanței, care prevede aproximativ 3 săptămâni de analiză și adoptarea actului normativ într-o ședință deja programată în acest sens pentru 1 iunie, astfel încât ordonanța să poată fi introdusă în ședința de guvern cu 6 luni înainte de alegerile parlamentare și aplicată din august. "Ordonanța este o măsură de corecție, cu adresabilitate punctuală, nefiind posibilă, în acest moment, rezolvarea problemelor de sistem în integralitatea lor. Ținând cont de faptul că valorile estimate necesare pentru o rezolvare optimă a problemei salarizării în sistemul public s-au situat cu mult peste suma disponibilă, de circa 2 miliarde de lei, considerăm că principiul de alocare trebuie să fie concentrarea pe categoriile cele mai afectate. În acest sens, scenariile de calcul vor porni de la baza piramidei salariale, urmând ca indexările să se facă în trepte, în limita anvelopei disponibile", au explicat sursele din Guvern. Acestea au punctat astfel că vor fi eliminate diferențele salariale existente pentru aceeași funcție care desfășoară aceeași activitate în instituții diferite sau în aceeași instituție, dar nu vor putea fi eliminate diferențele salariale pentru funcții a căror salarizare se situează peste nivelul care va fi reglementat de ordonanță. În urmă cu aproape două săptămâni, Profit.ro a prezentat în exclusivitate, în mai multe articole, forma ordonanței de salarizare pregătită de Guvernul Cioloș. De asemenea, varianta proiectului promovat de fostul Guvern Ponta a fost prezentată de Profit.ro în luna septembrie, tot în exclusivitate, în mai multe articole, precum AICI și AICI, și poate fi analizată comparativ cu proiectul redactat acum de Guvernul Cioloș. |
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan
|
Proiectul de ordonanta de urgenta privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016 FINALIZAT
Incepand cu august 2016, personalul care isi desfașoara activitatea in aceleasi conditii si care beneficiaza de un salariu de baza mai mic decat cel maxim stabilit in cadrul aceleiasi institutii va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de baza din institutia respectiva. Impactul bugetar al Proiectului de ordonanta de urgenta este de 2,296.23 milioane lei. In prezent, salarizarea personalului bugetar este reglementata prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare si de legile speciale anuale de aplicare a acesteia. In practica, desi exista cadrul legislativ, acesta nu poate fi respectat din cauza constrangerilor financiare. Astfel, chiar de la intrarea in vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, salariile personalului bugetar nu au putut fi stabilite conform prevederilor acesteia, fiind menținute salariile existente in plata anterior. Atasam documentele primite la mapa in cadrul informarii ce a avut loc ieri la Ministerul Muncii. Mentionam ca textul ordonantei este succint si trebuie coroborat cu nota de fundamentare si cu informatiile transmise anterior, in etapa de negociere cu sindicatele. Precizam ca textul nu se aproba astazi in sedinta de guvern fiind in etapa de transparenta decizionala pana la data de 26.05.2016. 1. Text_OUG_salarizare 2. Calcul impact 3. Nota de fundamentare – OUG_salarizare |
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan
|
Ministrul Muncii: Ordonanta privind salarizarea bugetarilor vizeaza 6.136 de persoane din ministere
Un numar de 6.136 de persoane din ministere ar putea beneficia de prevederile Ordonantei privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, a afirmat, marti, ministrul Muncii, Dragos Pîslaru, la o conferinta de specialitate. "Sunt vizate aparatele centrale ale ministerelor. Sapte ministere stim sigur ca au grilele sub grila Secretariatului General al Guvernului, iar din restul aparatelor centrale mai sunt cateva ministere care au o anumita zona de functionari publici centrali care sunt sub. Pe aparatele centrale sunt vizate 6.134 sau 6.136 de persoane", a spus Dragos Pîslaru. Ministrul Muncii a participat, marti, la conferinta "Capitalul uman al Romaniei forta de munca adecvata din economie si producatorul de valoare adaugata în societate: cum recuperam ce am ignorat în ultimii 25 de ani". Mai multe detalii pe Agerpres |
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan
|
Draftul noii Legi a salarizării bugetarilor. Guvernul vrea să decupleze salariul minim al bugetarilor de cel din sectorul privat
Cel mai mic salariu brut din sectorul public este pregătit să fie 1.750 lei chiar din ianuarie 2018, iar bugetarii să beneficieze ulterior, până în 2020 inclusiv, de o creștere medie salarială de circa 56%, incluzând creșterile deja promise în sectorul preuniversitar, sănătate și cultură. Creșterea va fi însă diferențiată în funcție de salariul fiecăruia. Guvernul vrea însă ca salariul minim din sectorul public să fie peste salariul minim pe economie aplicat și în sectorul privat. Astfel, în actuala formă a draftului asupra căruia încă se lucrează, pentru salarii între 1.750 de lei și 4.000 de lei vor fi creșteri substanțiale, între 4.000 de lei și 7.000 lei vor fi acordate creșteri doar pentru a putea menține încadrarea în ierarhie, iar pentru salarii de peste 7.000 de lei vor fi creșteri foarte mici (de maximum 3%) sau deloc, conform datelor draftului Legii salarizării unitare în sistemul bugetar. Vechiul proiect, redactat de Guvernul Cioloș, stabilea că salariile bugetarilor vor crește în etape până în 2022, iar raportul dintre remunerația minimă și cea maximă va fi de 1 la 13, cu sporuri în limita a 30%. Cel mai mic salariu era de 1.625 lei (nu de 1.750 de lei cât este pregătit acum), iar salariul cel mai mare era de 21.540 lei. Noul proiect este complet diferit de toate celelalte variante, inclusiv de cel elaborat în Guvernul Ponta. Pentru funcțiile alese, noțiunea de salariu de bază va fi înlocuită cu cea de indemnizație, iar nivelul acestei indemnizații va fi legat de evoluția salariului mediu. Cea mai mare indemnizație va fi cea a președintelui țării, care va avea coeficient 6, coborând până la 1,1, coeficientul pentru funcția de viceprimar de comună cu un număr de locuitori mai mic de 1.500. Sporurile sunt prevăzute să nu depășească 30% din fondul de salarii al fiecărui ordonator. Fiecare ordonator va decide cum sunt acordate sporurile, pe categorii de salariați și pe nivel, astfel încât să nu depășească pragul de 30%. Această limită va fi stabilită la fiecare ordonator în parte, indiferent de tip. Fondul de premiere va fi stabilit la 5% din fondul de salarii și va fi la dispoziția ordonatorului principal, pentru toți ordonatorii din subordine. Acesta va decide cum va fi distribuit acest fond între ordonatorii secundari și terțiari. Pentru fiecare an vor fi stabilite de la început care sunt salariile aplicabile pentru fiecare funcție în parte. Problema principală o reprezintă salariul minim, pe care Guvernul vrea să îl fixeze la 1.750 de lei pentru sectorul public de anul viitor. La acest moment, salariul minim pe economie - aplicat atât în sectorul public, cât și în cel privat - este de 1.450 de lei, din 1 februarie. Prin ridicarea salariului minim la 1.450 de lei, costul total al angajatorului - salariul complet care include contribuțiile achitate de acesta pentru angajat - a crescut în acest an la 1.783 lei, de la 1.538 lei. În programul de guvernare al PSD este indicat că salariul minim brut pe economie va crește la cel puțin 1.750 de lei, dar în 2020. Pentru 2018, creșterea salariului minim brut pe economie este anunțată doar până la 1.550 de lei. ''Începând cu 2018, ca urmare a modificării bazei de calcul a salariului brut, 1.550 va fi echivalent cu 1.900 de lei, 1.650 va fi echivalent cu 2.025 de lei, iar 1.750 cu 2.150 de lei'', mai este însă indicat în programul Guvernului PSD. Ministerul Muncii vrea însă să fixeze acest salariu minim la 1.750 de lei încă din 2018, dar pentru sectorul public, pentru a nu-i afecta financiar pe angajatorii din domeniul privat. Confederațiile sindicale - care se ocupă și de soarta unor angajați din companii private - au atras atenția ministerului că o astfel de măsură va fi discriminatorie, deoarece s-ar lucra ''cu dublu standard'', în condițiile în care în sectorul privat sunt incadrați cu salariul minim și salariați cu studii superioare. Proiectul final va indica dacă ministerul și-a menținut poziția în urma acestor atenționări. |
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan
|
Legea salarizarii unice. Cum arata grila salariilor in Romania pentru urmatorii 5 ani
Un rezumat al proiectului de lege al salarizarii unitare - obtinut de Stirile Pro TV - ne arata grila salarizarii pentru urmatorii 5 ani in Romania, conform calculelor facute de coalitia de guvernare. Legea salarizarii unitare, care presupune cresterea veniturilor lunare, in medie, cu 56% in urmatorii patru ani, va ajunge joi in Parlament, ca sa fie adoptata pana la 1 iulie. Premierul Sorin Grindeanu a declarat ca lefurile demnitarilor vor fi in varful piramidei salariale. Astfel, cel mai mult va castiga presedintele, urmat de premier, presedintii camerelor, presedintelele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si de presedintele CCR. Ei vor avea un venit lunar egal cu cateva salarii minime pe economie, de exemplu 12, in cazul presedintelui Romaniei. Acum, un salariu minim pe economie este de 1450 lei. Conform ierarhiei functiilor de conducere, pe a doua pozitie se claseaza rectorii, managerii de spitale si judecatorii, urmati de medicii- primari, profesorii universitari si asistentii medicali. Acum, un salariu mediu brut trece de 3.000 de lei. |
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan
|
In Educatie, salariile vor creste cu 20% de la 1 iulie - si cu 30% din 1 ianuarie. Dupa aceasta perioada, veniturile se vor majora etapizat, de doua ori pe an.
De pilda, un profesor debutant va ajunge in 2022 la un salariu de peste 4000 de lei, un invatator cu gradatii va castiga peste 5400 de lei, un profesor cu vechime va avea un venit lunar de 6.900 de lei in urmatorii cinci ani, iar un profesor universitar 13600 de lei pana in 2022. Se mai adauga vouchere de vacanta incepand cu anul scolar 2017-2018, echivalent unul salariu mediu. De asemenea, profesorii vor mai primi un spor de vestimentatie si hrana in echivalentul a doua salarii minime. La toate astea se mai adauga sporuri aferente, care pot urca pana la 30%: spor rural, conditii deosebite, specific invatamantului, plus 5% fonduri de premiere. |
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan
|
Conform proiectului legii salarizarii, un medic rezident care are acum un salariu cu putin peste 2600 de lei va avea in 2018- 5.700 de lei. In timp ce un medic primar cu vechime va castiga peste 16.000 de lei incepand de anul viitor.
Asistentul medical debutant va avea de la 1 ianuarie 2018- 3950 de lei, iar un asistent principal-5.100 lei. |
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan
|
In cultura, unde salariile au mai crescut in acest an, se arata cresteri substantiale.
De pilda, un actor va avea peste 6900 in 2022, iar un bibliotecar cu vechime maxima si studii superioare 6643 de lei in urmatorii cinci ani. In armata vor fi majorari si de 260%. Un soldat care in 2017 are un salariu de 754 de lei, in 2022 va primi 2500 de lei, in timp ce un subinspector in politie va avea un venit lunar de 4259 de lei. Unui colonel de armata ii va creste salariul pana in 2022 la 6800 de lei, iar unui general la peste 8800 de lei. In Diplomatie si Justitie salariile vor creste de la 4000 de lei la 14.000 de lei. De exemplu, un consul va avea peste 5 ani 7100 de lei, iar un ambasador 11 mii de lei. Un procuror stagiar va avea un venit lunar de 5900 de lei, iar un judecator cu vechime maxima peste 13600 de lei. |
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan
|
In opinia mea, aceste cifre nu au nici o acoperire in realitate. Una e voiinta, si cu totul altceva este putinta.
|
|
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra ! Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
UPDATE Legea salarizării bugetare, depusă la Senat: Ce creșteri salariale sunt propuse și cum se vor acorda acestea
Proiectul Legii salarizării bugetarilor a fost înregistrat recent la Parlament. Prevederile propuse acoperă practic cele mai importante categorii de angajați ai statului, precum medicii, dascălii, magistrații, polițiștii și militarii, însă nu sunt uitați de majorările salariale ori de oferirea unor sporuri nici preoții sau cei care au titluri de doctor, indiferent de domeniu. Practic, aceste creșteri salariale ar urma să se acorde etapizat, până în 2022, însă primele majorări s-ar oferi încă din vara acestui an (asta în cazul în care proiectul ar intra în vigoare până atunci). Proiectul atinge și subiectul orelor suplimentare și al recompensării acestora prin sporuri salariale, un subiect îndelung amânat de decidenți în toți acești ani. Propunerea legislativă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost înregistrată de curând la Senat pentru consultare publică. Concret, propunerile de creșteri salariale și acordarea unor sporuri majorate vizează personalul plătit din fonduri publice, însemnând: cei din învățământ, cei din sistemul de sănătate, magistrații, polițiștii, militarii și celelalte categorii de personal din sistemul de apărare, personalul bisericesc, funcționarii publici dar, și categorii speciale de funcționari, cum sunt diplomații. Practic, odată ce a fost înregistrat, proiectul trebuie să fie dezbătut de senatori și votat. Ulterior, acesta va trece și prin Camera Deputaților, unde va fi de asemenea dezbătut și va fi supus votului deputaților. În forma care va fi votat de parlamentari, proiectul va merge la promulgare. În fine, Legea salarizării bugetare va putea intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. În cuprinsul proiectului se prevede însă ca țintă data de 1 iulie 2017 pentru intrarea în vigoare a acestei legi, însă acest termen nu poate fi considerat decât orientativ, urmând ca legea să intre în vigoare după ce parcurge etapele pe care le-am descris mai sus. Cum se vor realiza creșterile salariale? Proiectul prevede majorări salariale semnificative la unele categorii de bugetari, de pildă medicii, iar creșterile ar urma să se aplice în etape. Primele modificări de salarii urmând să se facă din vara acestui an, mai exact de la 1 iulie (dacă proiectul va intra în vigoare până atunci): respectiv, polițiștii ar urma să primească o majorare de 5%, față de luna martie, iar soldele militarilor s-ar majora cu 20%, raportat la aceeași lună. Apoi, următoarea etapă ar fi la începutul anului viitor, când salariile de bază ale medicilor și asistenților medicali ar crește la nivelul stabilit pentru 2022, adică la nivelul maxim, iar cele din învățământ s-ar majora cu 50% față de nivelul acordat pentru decembrie 2017. Celelalte salarii ar crește cu 25% față de luna decembrie a anului acesta, iar tot pentru luna ianuarie a anului 2018 s-ar realiza și primele creșteri pentru personalul diplomatic. "În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție /indemnizaţiilor de încadrare, reprezentând ¼ din diferența dintre salariul de bază/ solda de funcție/ salariul de funcție/ indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat", scrie în proiectul pus în dezbatere. Care sunt principalele majorări? 1. Personalul didactic din învățământ În ceea ce-i privește pe dascăli, proiectul prevede creșteri de până la 20% din salariul de bază pentru cei care predau în localități izolate, majorări de 15% pentru personalul din învățământul special și posibilitatea acordării de gradații de merit pentru personalul didactic și auxiliar din bibliotecile central-universitare, care se vor traduce de fapt prin creșteri de 25% la salariul de bază. Cei care asigură predarea simultană la două până la cinci clase ar primi o majorare a salariului de bază de la 7% (pentru două clase), până la 20% (pentru cinci clase). De asemenea, cei care au și calitatea de diriginți la clase ar primi 10% în plus. În plus la salariu vor mai primi și cei care lucrează în condiții periculoase, respectiv un spor de până la 15% din salariul de bază, același lucru fiind valabil și pentru cei care-și desfășoară activitatea de predare în penitenciare. "Salarizarea cadrelor didactice încadrate ca profesor pentru învăţământul preşcolar, respectiv profesor pentru învăţământul primar se face la nivelul încadrării pentru un profesor cu studii superioare din învăţământul preuniversitar", mai prevede proiectul. În învățământul preuniversitar, un profesor debutant de studii superioare de lungă durată ar primi până în 2022 un salariu de 4.098 de lei, iar unul cu grad didactic I ar primi până la 5.517 lei, dacă are peste 25 de ani vechime în muncă. Un învățător cu studii de nivel liceal ar primi 4.098 de lei pentru șapte ani de vechime în muncă, iar unul cu peste 25 de ani vechime ar primi 4.372 de lei. Până în anul 2022, la nivelul învățământului universitar, un decan de facultate va avea un salariu de bază de 13.705 lei pentru gradul I și 16.232 de lei pentru gradul II. Un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime în educație ar primi 10.880 de lei. De asemenea, salariul unui cercetător științific ar putea ajunge până la 7.546 de lei. 2. Personalul din sistemul de sănătate Cei care lucrează lunar în toate cele trei ture, dar și cei care lucrează în sistemul de două ture (12 cu 24 de ore) vor putea primi, în locul sporului de noapte, unul de 15% din salariul de bază pentru orele lucrate în cele trei/ două ture. De asemenea, cei care lucrează sâmbăta, duminica ori în timpul zilelor libere legale vor primi un spor de 100%. Majorări de salariu sunt propuse și pentru efectuarea gărzilor. Spre exemplu, în proiect se prevede un spor de până la 75% din tariful orar al salariului de bază, pentru gărzile efectuate în zilele lucrătoare, iar pentru cele din zilele libere și din cele de repaus săptămânal se prevede un spor de până la 100%. Proiectul mai prevede și alte categorii de sporuri, spre exemplu pentru cei care lucrează în condiții deosebit de periculoase (spor de 45-85%), pentru cei care lucrează în condiții grele de muncă (până la 15%), pentru cei care lucrează în condiții de stres (până la 15%), precum și pentru cei care lucrează în unitățile de asistență socială (de pildă, sporuri de până la 75% pentru condiții deosebit de periculoase). De pildă, un manager de spital cu peste 400 de paturi va avea până în 2022 un salariu de bază de 14.975 de lei pentru gradul II și 14.257 pentru gradul I. Un medic primar ar avea un salariu de bază de 12.500 de lei până în 2022, iar un medic rezident de anul I ar primi 5.700 de lei. Tot până atunci, o soră medicală debutantă ar primi 3.610 lei. 3. Magistrații și alți angajați ai sistemului de justiție Proiectul prevede că judecătorii și procurorii vor avea dreptul la indemnizații de încadrare proporționale cu vechimea lor în muncă, cu nivelul instanței unde lucrează, dar și cu funcția deținută. Cele mai mari majorări se situează în rândul celor cu funcții de conducere, unde sunt prevăzute creșteri de 13% pentru președintele de la Curtea Supremă și pentru cel de la Curtea Constituțională, dar și pentru procurorul general, ori 10% pentru judecătorii președinți de secție. Creșterile la nivel de funcții de conducere se micșorează treptat, pe măsură ce coborâm în ierarhia instanțelor, unde președintele de secție a unei judecătorii sau tribunal va beneficia de o majorare de doar 5%. Și judecătorii de la Curtea Constituțională vor beneficia de majorări de 11,5% la indemnizațiile de încadrare, ei fiind egali în grad cu vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Proiectul prevede un spor de risc și suprasolicitare (neuropsihică) de până la 25% pentru judecători și procurori, dar și pentru magistrații-asistenți, membri Consiliului Superior al Magistraturii și personalul de specialitate, precum și un spor de până la 5% pentru a-i încuraja să păstreze confidențialitatea. Un judecător de la ÎCCJ ar ajunge la un salariu de 26.250 de lei până în 2022, dacă are peste 20 de ani vechime în funcție, iar un judecător cu grad de curte de apel ar ajunge la 23.000 de lei. Un judecător stagiar ar primi o indemnizație lunară de 8.149 de lei, iar un auditor de justiție de anul I ar avea un salariu de 6.582 de lei până în 2022. Cât despre procurori, unul cu grad de curte de apel și peste 20 de ani vechime în muncă ar primi 21.238 de lei, în timp ce unul cu grad de judecătorie și între trei și cinci ani de vechime în funcție ar avea 10.637 de lei (gradația I). De asemenea, un procuror stagiar ar pleca de la salariul de 7.761 de lei în 2022. 4. Militarii, polițiștii și alți angajați ai sistemului de apărare și siguranță națională Personalul militar, polițiștii, funcționarii cu statut special din administrația penitenciarelor, dar și personalul civil care lucrează în condiții de pericol vor putea primi prime pentru condiții periculoase de muncă, în funcție de gradul concret pe periculozitate: spre exemplu, pentru locurile de muncă deosebit de periculoase se prevăd creșteri salariale între 37-50%. Sporurile în funcție de condițiile periculoase de muncă se regăsesc în proiect la nivelul de 15%, iar pentru munca cu grad ridicat de risc se prevede o compensație de până la 30% la salariul de bază. "Pentru personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care execută lucrări de excepţie sau misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, se acordă o majorare de până la 50% calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/ salariul de bază", scrie în proiect. De asemenea, proiectul mai prevede prime și compensații și pentru personalul aeronautic din aviația militară, precum și pentru cel de pe ambarcațiunile navale. Spre exemplu, pentru 2022 sunt prevăzute următoarele ținte salariale: pentru funcțiile corespunzătoare gradului de locotenent salariul ar fi de până la 4.819 lei, iar pentru gradul de soldat s-ar ajunge la 2.500 de lei. Salarii mai mari pentru preoți și deținătorii de doctorate O creștere uriașă este prevăzută în proiect pentru mai marii bisericilor, respectiv de 65% din indemnizațiile stabilite potrivit legii pentru funcțiile de demnitate publică (este vorba de personalul din conducerea cultelor religioase asimilat celui încadrat pe funcții de demnitate publică). De asemenea, pentru cei care lucrează în bisericile cu venituri reduse se va putea acorda un sprijin de 80% din salariile de bază. Cei care dețin titlul științific de doctor și care lucrează efectiv în domeniul pentru care dețin titlul vor putea primi o indemnizație lunară de 50% din nivelul salariului minim (la acest moment, salariul minim e de 1.450 de lei, ceea ce înseamnă că indemnizația ar fi de 725 de lei lunar). Un preot cu gradul I ar avea un salariu de 4.000 de lei până în 2022, iar un preot debutant ar primi 3.550 de lei. Spor de 75% pentru munca suplimentară La ora actuală, bugetarii care lucrează peste programul normal de muncă nu pot fi recompensați decât prin acordarea de timp liber corespunzător. Proiectul prevede însă că cei care fac ore suplimentare vor putea primi, în principiu, dreptul la ore libere plătite în următoarele 60 de zile, iar dacă acest lucru nu va fi posibil, atunci vor fi recompensați în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază/ indemnizație/ soldă etc. De asemenea, cei care lucrează în zilele de sărbătoare legală, sâmbăta ori duminica sau în orice alte zile în care, potrivit legii, nu se lucrează, vor avea dreptul la compensarea acestei munci cu ore libere plătite în următoarele 60 de zile. În subsidiar, ei vor putea primi un spor de 100% în decursul lunii următoare, dacă orele libere nu se pot oferi în termenul stabilit. Condiția pentru ca salariații să poată primi acest sporuri este însă ca șeful ierarhic să fi ordonat efectuarea de ore suplimentare în scris, iar maximul de astfel de ore efectuate anual este de 360, potrivit proiectului. Atenție! Prevederile acestui proiect nu se aplică momentan. Pentru a se aplica, propunerea trebuie să fie adoptată de Parlament, promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial. |
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan
|
Probabil fac o gafa, insa din punctul meu de vedere , atunci cand vorbim despre salarizari bugetare , cred ca si indemnizatiile persoanelor cu dizabilitati ar trebui incluse in aceasta lista. Astfel ar fi majorate si ele la anumite termene legale.
Sunt platite din Bugetul de stat. Oare, unde gresesc ?! |
|
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra ! Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|