Bine ai venit, Vizitator
Username: Password:

SUBIECT: Alfabetul Braille va fi recunoscut ca limbaj oficial!

Alfabetul Braille va fi recunoscut ca limbaj oficial! #45203

Senatorul Chisăliță schimbă viața persoanelor cu dizabilități! Pentru prima dată în România, Alfabetul Braille va fi recunoscut ca limbaj oficial!

DSC01254-620x400.jpg


Parlamentarul PSD de Caraș-Severin a continuat demersurile prin care urmărește să facă o viață mai ușoară persoanelor cu dizabilități și a reușit o premieră la nivel legislativ, nevăzătorii având acum cu adevărat acces la locuri de muncă în instituțiile de stat sau la sistemul de învățământ!

Ionuț Chisăliță a depus la Comisia pentru Drepturile Omului mai multe amendamente la Ordonanța 51 prin care se modifică Legea 488 privind drepturile persoanelor cu dizabilități, amendamente cu care au fost de acord și reprezentanții ministerului. Unul din cele mai importante amendamente ale senatorului PSD de Caraș-Severin prevede „asigurarea accesului la informaţiile publice pentru persoanele cu handicap, inclusiv prin transcrierea informațiilor publice în Alfabetul Braille”. Un alt amendatment al social-democratului completează articolul 69 din aceeași lege astfel: „Limbajul mimico-gestual şi limbajul specific al persoanei cu surdo-cecitate sunt recunoscute oficial ca mijloc de comunicare specific persoanelor cu handicap auditiv sau cu surdocecitate. Alfabetul Braille este recunoscut ca mijloc oficial de comunicare scrisă specific persoanelor cu handicap vizual”.

„Prin aceste modificări și completări, pentru prima dată, Alfabetul Braille va fi recunoscut că limbaj oficial, nu doar limbajul mimico – gestual așa cum este acum în cazul persoanelor cu dizabilități. Prin asta, nevăzătorii pot susține examene pentru angajare în instituțiile de stat. Totodată le va fi de ajutor și în cazul integrării în sistemul de învățământ”, a explicat senatorul Chisăliță pentru expressdebanat.ro.

Prin alte două amendamente, adoptate și ele, parlamentarul cărășean a urmărit să dea posibilitatea și unităților administrativ teritoriale să participe la finanțarea plății asistenților personali, deoarece, prin legea salarizării, au posibilitatea să stabilească salariul. Asta pe deoparte. Pe de alta, consiliile județene vor putea participa și ele la finanțarea centrelor de asistență.

Senatorul Ionuț Chisăliță continuă astfel seria unor acțiuni concrete, cu consecințe imediate în sprijinul cetățeanului, ceea ce nu au făcut poate generații întregi de parlamentari de Caraș-Severin până acum.
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 6333
  • Thank you received: 730
  • Karma: 14
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Alfabetul Braille va fi recunoscut ca limbaj oficial! #45999

Daniele, imi cer scuze !

Nu stiu sa sterg dublura . Te rog frumos sa o rezolvi tu ! Iti multumesc pentru intelegere !
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 6333
  • Thank you received: 730
  • Karma: 14
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Ultima editare: by Mona si Dan.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Alfabetul Braille va fi recunoscut ca limbaj oficial! #46000

Cum a ajuns Louis Braille să inventeze alfabetul pentru nevăzători

318x425.jpg



Louis Braille (4 ianuarie 1809 - 6 ianuarie 1852) a fost un pedagog francez care a inventat şi dezvoltat alfabetul Braille, de tipărire şi scriere pentru nevăzători. Braille inventa sistemul pe când avea doar 15 ani, fiind inspirat de un fost căpitan de armată.

646x404-33.jpg


În 1812, într-un sat din apropierea Parisului (Coupvray), un copil în vârstă de trei ani pe nume Louis Braille se juca în atelierul de pielărie al tatălui său. În timp ce tatăl său era afară cu un client, micul Louis a încercat să perforeze o bucată de piele cu o unealtă. Aceasta i-a alunecat şi l-a lovit în ochi. Pentru că în sat nu exista un spital, a fost dus la o femeie din sat care folosea plante medicinale pentru a vindeca răni şi anumite boli. I-a aplicat un pansament pe ochi, însă acesta s-a infectat, iar ulterior, infecţia s-a extins şi la celălalt ochi, lăsându-l pe micul Braille, orb pentru totdeauna. Pe când avea şase ani, în sat a venit un nou preot care avea să-i predea acasă timp de un an. Ulterior însă, Louis şi-a dorit să meargă la şcoală alături de ceilalţi copii, aşa că s-a înţeles cu un coleg să îl conducă în fiecare dimineaţă. Deşi nu putea să scrie sau să citească, Louis Braille era primul din clasă, memorând tot ceea ce spunea profesorul. Pentru că Louis se înfuria adesea că nu poate citi sau scrie, preotul şi directorul i-au explicat că i-ar fi mai bine într-o şcoală specială, singura din Franţa fiind la Paris, Institutul Regal al Tinerilor Nevăzători. Deşi părinţii erau rezervaţi cu privire la decizia de a-şi trimite copilul de doar 10 ani la o asemenea distanţă de casă, în cele din urmă, preotul i-a convins. După cursurile de la Institut, deşi nu putea citi partiturile, Louis lua lecţii de violoncel şi pian, memorând notele, după cum scrie pathstoliteracy.org.

Inspiraţia, un fost căpitan de armată Tânărul elev îşi dorea să înveţe să citească, însă la acea vreme existau foarte puţine cărţi pentru nevăzători, fiind printate pe hârtie cerată, unde literele erau formate prin presarea acesteia pe bucăţi de plumb care erau în formă literelor alfabetului. Cărţile erau grele, iar o singură frază putea să ocupe o întreagă pagină. Dura foarte mult ca un nevăzător să citească o propoziţie, iar până să ajungă la finalul acesteia, uita adesea cuvintele de la începutul ei. Într-o zi, la Institut, a fost invitat un fost căpitan de armată pe nume Charles Barbier. Acesta inventase pentru soldaţi o modalitate de a-şi trimite între ei mesaje noaptea fără să aibă nevoie de lumină sau să vorbească, evitând astfel să fie reperaţi de inamici, după cum scrie acelaşi site.

Cu ajutorul unui instrument ascuţit, căpitanul făcea puncte şi linii într-o foaie groasă, acestea reprezentând diferite sunete. Aceste semne erau combinate pentru a forma cuvinte. Totuşi, soldaţii considerau că sunt mult prea dificile de citit, astfel că inventatorul sistemului s-a gândit că poate ar fi mai folositor unor nevăzători. Din păcate, şi aceştia l-au găsit dificil. Doi ani pentru crearea alfabetului



Totuşi, Louis era entuziasmat de acest sistem, petrecându-şi o bună parte din timpul liber pentru a-l învăţa. Era convins că poate fi simplificat.Tânărul elev avea să îşi dedice doi ani pentru modificarea sistemului propus de căpitanul Barbier, la finalul cărora crease un nou sistem, mai uşor şi mai rapid de folosit. Louis Braille avea doar 15 ani. Acesta i-a prezentat sistemul directorului Institutului. Pentru a-l testa, directorul a citit un articol dintr-un ziar, iar Louis şi-a folosit sistemul pentru a-l scrie. Când a terminat, Louis şi-a trecut degetele peste foaie şi a repetat cu exactitate ceea ce directorul citise.

Curând, alfabetul lui Braille era folosit de toţi elevii de la Institutul Regal al Tinerilor Nevăzători. Puteau să îşi ia notiţe, nu mai avea nevoie de ajutor la citit sau scris. Următorul scop al lui Louis era de a face sistemul accesibil tuturor nevăzătorilor, iar directorul l-a susţinut, solicitând oficialităţilor franceze ca acest alfabet să devină sistemul oficial de scriere pentru nevăzători. Louis Braille avea să devină profesor asistent la Institut, iar cursurile sale, printre cele mai populare. De asemenea, acesta îşi dedica din timp pentru a copia cărţi în acest sistem, adăugând şi simboluri pentru a-i ajuta şi pe muzicienii nevăzători. În 1834, la o expoziţie de invenţii care se ţinea la Paris, Braille îşi demonstra sistemul, luând notiţe în timp ce oamenii vorbeau pentru ca mai apoi, să le citească.

După expoziţie, diagnosticat cu tuberculoză La întoarcerea de la expoziţia de la Paris, Braille a început să se simtă din ce în ce mai rău, diagnosticul pus de doctor fiind tuberculoza. În ciuda stării de sănătate care devenea tot mai precară, a continuat să îşi îmbunătăţească alfabetul. Între timp, conform pathstoliteracy.org, la Institut, a venit în funcţie un nou director care le-a interzis elevilor să folosească alfabetul lui Braille, din frica de a nu deveni prea independenţi pentru ca, în cele din urmă, să nu mai aibă nevoie de Institut. Louis Braille a murit în 1852, lucrând mereu la scrierea de cărţi în alfabetul său.

Doi ani mai târziu, guvernul francez oficializa sistemul Braille. În 1878, Braille a devenit sistemul de scriere şi citire pentru nevăzătorii din întreaga lume, iar cu ajutorul Naţiunilor Unite, a fost adaptat pentru aproape fiecare limbă. Casa lui din Coupvray a fost transformată în muzeu, iar pe un perete, stă agăţată o placă pe care scrie: „A deschis uşile cunoaşterii petnru toţi aceia care nu pot vedea”.
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 6333
  • Thank you received: 730
  • Karma: 14
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Ultima editare: by Mona si Dan.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Alfabetul Braille va fi recunoscut ca limbaj oficial! #46654

O victorie importantă: UE a ratificat Tratatul de la Marrakesh

media_151144263998481900-e1540198175718.jpg


Pe 1 octombrie 2018, Uniunea Europeană a ratificat Tratatul de la Marrakesh, care va deveni un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic pentru cele 28 de state membre ale acesteia, la 1 ianuarie 2019. Acesta este un pas de o importanță uriașă pentru UE, deoarece tratatul contribuie la depășirea obstacolelor discriminatorii în calea accesului persoanelor cu dizabilități la materialele culturale.

Este primul tratat privind proprietatea intelectuală, care beneficiază mai degrabă de interesul public decât de interesul deținătorilor de drepturi. El stabilește un set de norme internaționale care garantează existența unor limitări sau excepții ale normelor privind drepturile de autor în sprijinul persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate. De asemenea, tratatul permite schimbul transfrontalier de exemplare în format accesibil – Braille, cărți audio și tipărituri cu caractere de mari dimensiuni – ale operelor publicate.

Odată cu ratificarea lui, UE a încheiat semnarea tratatului la 30 aprilie 2014, iar în 2017, adoptarea celor două acte legislative de modificare a legislației UE privind dreptul de autor: o directivă (2017/1564) aplicabilă în rândul țărilor UE și un regulament 2017/1563) pentru a reglementa aplicarea tratatului între țările UE și țările care nu sunt membre UE.

,,Am avut onoarea de a fi prezentă la ceremonia de ratificare de la Geneva și am fost copleșită când m-am gândit la drumul lung, deoarece Tratatul de la Marrakesh era încă un vis, în urmă cu cinci ani. A fost nevoie de mult efort pentru a convinge părțile de stat ale Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) să accepte derogări de la regimul internațional al drepturilor de autor. Chiar cu câteva minute înainte ca tratatul să fie adoptat la Marrakesh, la 27 iunie 2013, ne țineam respirația. Dar, de îndată ce visul s-a împlinit, a trebuit să ne suflecăm din nou mânecile pentru ca 20 de țări să o ratifice, pentru ca Tratatul să intre în vigoare – ceea ce s-a întâmplat la 30 septembrie 2016”, a declarat Barbara Martín Muñoz, vicepreședinte al EBU și lider al campaniei Tratatului de la Marrakesh.

Barbara Martín Muñoz consideră că, deși s-a realizat o victorie importantă, mai sunt încă multe de făcut. Mai multe țări din întreaga lume trebuie să fie aduse pentru semnarea și ratificarea Tratatului, dincolo de cele peste 70 de state deja incluse. În întreaga Europă, EBU și membrii săi vor continua să sensibilizeze cititorii nevăzători și cu deficiențe de vedere cu privire la importanța Tratatului și să-i liniștească pe adversari că interesele deținătorilor de drepturi sunt protejate. În țările care sunt obligate prin tratat, va trebui să se promoveze utilizarea acestora de către beneficiari și să se asigure ca drepturile lor vor fi respectate în mod eficient.

,,Sărbătorim un moment important în Europa în ceea ce privește lupta împotriva ,,foametei de cărți” a persoanelor nevăzătoare, cu deficienţe de vedere sau cu alte dificultăţi de citire a materialelor imprimate. Tratatul de la Marrakesh va spori numărul de materiale disponibile în format accesibil, inclusiv peste graniță. Acest lucru va facilita accesul la cultură și la educație, care, în mod sigur, ne va permite să avem acces la locuri de muncă mai bune și, în final, să fim implicați în societatea globală și digitală în care trăim astăzi. Cu această ocazie, vreau să mulțumesc din toată inima Uniunii Mondiale a Nevăzătorilor, Federației Internaționale a Asociațiilor de bibliotecari și biblioteci (IFLA), OMPI, EDF, precum și multor alți aliați pentru rolul lor în obținerea acestui rezultat”, a conchis ea.
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 6333
  • Thank you received: 730
  • Karma: 14
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Alfabetul Braille va fi recunoscut ca limbaj oficial! #46928

Ziua Mondială Braille

BrailleDot-2-e1546603900808.png


În fiecare an, la 4 ianuarie, este celebrată Ziua Mondială Braille, stabilită după data la care s-a născut, în anul 1809, francezul Louis Braille, inventatorul alfabetului tactil cu puncte în relief pentru persoane cu deficienţe de vedere, folosit şi astăzi de nevăzătorii din toată lumea.

Scopul Zilei Mondiale Braille este de a spori gradul de conștientizare cu privire la importanța alfabetizării persoanelor nevăzătoare și a persoanelor cu deficiențe de vedere din întreaga lume, pentru a promova conștientizarea cu privire la provocările cu care se confruntă persoanele cu deficiențe de vedere și pentru a încuraja autoritățile și guvernele să creeze oportunități economice și sociale pentru nevăzători.



La 4 ianuarie 1809, într-o mică localitate, Coupvray, în Franţa, se naște, cel care avea să-şi dedice întreaga viaţă luptei contra întunericului, Louis Braille. Al patrulea urmaş al şelarului Simon René Braille, Louis a suferit la vârsta de 3 ani un accident grav la un ochi, s-a înțepat cu o unealtă ascuțită. În scurt timp şi-a pierdut vederea şi la cel de-al doilea ochi, după ce infecția s-a extins și la acesta. Înainte de a împlini vârsta de 5 ani, micuţul Louis era complet nevăzător.

Mai târziu, colegii de la şcoala din sat l-au ajutat să înveţe, exersându-i memoria auditivă, singura modalitate de a participa la ore, descurcându-se foarte bine.

Pentru a-l învăţa să citească, tatăl său a „inventat” o metodă uimitoare, formând litere din cuie de tapiţerie bătute într-o planşetă de lemn, cu ajutorul cărora copilul descifra tainele alfabetului văzătorilor. Este de fapt ideea care, peste ani, o va folosi Louis în alfabetul Braille. În timpul liber, copilul îsi ajuta tatăl, confectionând franjuri pentru harnaşamente.



La vârsta de 10 ani, părinţii îl trimit să studieze la „Institutul pentru copii nevăzători” din Paris. Această instituţie, fondată în 1784, a devenit din 1791 Institutul naţional pentru educarea copiilor nevăzători. Creatorul acestei şcoli a fost Valentin Haüy (1745-1822).

Fondatorul acestui institut, Valentin Haüy, s-⁠a numărat printre primii oameni care au elaborat un program pentru a-⁠i ajuta pe nevăzători să citească. El dorea să combată concepţia larg răspândită conform căreia lipsa vederii îl împiedică pe un nevăzător să tragă foloase de pe urma instruirii şcolare.

Primele încercări ale lui Haüy au constat în gofrarea unor litere mari pe hârtie groasă. Deşi erau simple, aceste eforturi ale sale au fost ca nişte seminţe care mai târziu aveau să dea roade.

Cinci ani mai târziu, Louis Braille devine maistru în atelierul şcolii (1823-24), apoi „repetitor”, ţinea adevarate ore cu elevii şcolii. În 1833 repetitorii au fost numiţi profesori, Louis Braille fiind unul dintre cei mai apreciaţi, preda materii diverse ca: gramatica, istoria, geografia, aritmetica, algebra, geometria, pianul, violoncelul.



În 1821, când Louis Braille avea doar 12 ani, Charles Barbier, un căpitan francez de artilerie aflat la pensie, a vizitat institutul. Aici el a prezentat un mijloc de comunicare numit „scriere nocturnă“, cunoscut mai târziu sub numele de sonografie. Această scriere nocturnă a fost inventată pentru a fi folosită pe câmpul de luptă. Era o metodă tactilă de comunicare cu ajutorul unor puncte în relief aranjate sub formă dreptunghiulară (şase puncte pe verticală şi două puncte pe orizontală). Această idee de a folosi un cod pentru a reprezenta fonetic cuvintele a atins o coardă sensibilă la şcoală. Braille s-⁠a dedicat cu mult entuziasm noii metode şi chiar i-⁠a adus unele îmbunătăţiri. Dar, pentru a face sistemul cu adevărat practic, Braille a trebuit să persevereze. Iată ce a scris în jurnalul său: „Dacă ochii nu-⁠mi vorbesc despre oameni şi evenimente, despre idei şi doctrine, atunci trebuie să găsesc o altă cale“.

Ca urmare, în următorii doi ani, Braille a lucrat cu hotărâre la simplificarea acestui cod. În cele din urmă, el a elaborat o metodă clară şi potrivită, având la bază o „căsuţă“ (un caracter) formată din doar trei puncte pe verticală şi două puncte pe orizontală. În 1824, la vârsta de 15 ani, Louis Braille a terminat un sistem de scriere care are la bază „căsuţa“ de şase puncte. La scurt timp după aceea, Braille a început să predea la institut, iar în 1829 el şi-⁠a făcut cunoscută public metoda unică de comunicare care în prezent îi poartă numele. Cu excepţia unor îmbunătăţiri minore, sistemul lui a rămas neschimbat până în prezent.

Louis Braille a murit de tuberculoză la școala din Paris, la două zile după împlinirea vârstei de 43 de ani.

Au existat mai multe organizaţii care au produs literatură în Braille. Watchtower Society a început să publice materiale în Braille în 1912, când codul era încă standardizat pentru ţările în care se vorbea engleza. În prezent, cu ajutorul unor metode moderne de tipărire în Braille, Watchtower Society tipăreşte în relief în fiecare an milioane de pagini în 8 limbi, această literatură fiind distribuită în peste 70 de ţări. Recent, şi-⁠a dublat capacitatea de producţie ca să poată satisface cerinţele crescânde pentru literatură biblică în Braille.
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 6333
  • Thank you received: 730
  • Karma: 14
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Prin accesarea acestui site, ești de acord cu faptul că folosim cookies .