Incadrarea in grad de handicap a copiilor cu dizabilitati se face in raport cu intensitatea deficientei/afectarii functionale individuale - datorate unor probleme de structura si/sau functie a organismului - corelata cu limitarile de activitate si restrictiile de participare - datorate atat deficientei/afectarii functionale, cat si barierelor din mediu.

Prin corelarea calificatorilor, care reprezinta procentele estimative ale deficientei/afectarii functionale, pe de o parte, si ale limitarilor de activitate si restrictiilor de participare, pe de alta parte, copii, avand aceeasi boala/acelasi diagnostic, pot fi incadrati in grade diferite de handicap, de la gradul usor pana la gradul grav. De asemenea, in dinamica, un copil, prezentand aceeasi boala/acelasi diagnostic, poate fi incadrat in alt grad de handicap decat cel anterior.

Modalitatile de aplicare a criteriilor medicale si medico-psihologice

Parintii copiilor cu afectiuni permanente, precum boli degenerative, membre amputate sau autism, nu mai sunt nevoiti de-acum sa mai mearga in fata Comisiei pentru protectia copilului, in scopul emiterii unui nou certificat de incadrare in grad de handicap grav. Decizia comisiei de a emite un certificat de incadrare in grad de handicap grav valabil pana in momentul in care copilul implineste varsta de 18 ani se bazeaza acum pe o serie de criterii biopsihosociale ce au fost incluse in Ordinul 1.472/20.539/2022.

In cazul in care unui copil cu dizabilitati ii sunt eliberate succesiv doua certificate de incadrare in grad de handicap grav, fiecare dintre ele avand termenul maxim de valabilitate permis de lege, adica 2 ani, autoritatile ii vor elibera acestuia un certificat valabil pana la implinirea varstei de 18 ani.

In plus, copiii cu handicap grav care au nevoie de ingrijiri paliative nu mai trebuie sa mearga anual la comisia de evaluare, pentru ca certificatele obtinute de acum incolo sunt valabile pana la 18 ani, conform actului: "(...) pentru copiii cu handicap a caror afectiune necesita ingrijire medicale paliative, certificate de medicul de specialitate, Comisia pentru protectia copilului stabileste un termen de valabilitate a certificatului pana la varsta de 18 ani".

Anexa 1 - Lista bolilor care fac improbabila supravietuirea pana la varsta de 18 ani si pentru care copilul necesita ingrijiri paliative pentru care se acorda certificat de incadrare in grad de handicap pana la varsta de 18 ani

Anexa 2 - Criteriile biopsihosociale specifice care stau la baza eliberarii unui certificat de incadrare in grad de handicap cu termen de valabilitate pana la 18 ani, in continuarea a doua certificate consecutive cu gradul de handicap grav cu durata de 2 ani fiecare

Evaluarea copiilor cu dizabilitati se realizeaza direct, odata cu solicitarea parintilor copilului sau a reprezentantului sau legal exprimata in scris catre Comisia pentru Protectia Copilului. Solicitarea parintilor copilului sau a reprezentantilor sai legali se refera la evaluarea complexa a copilului in scopul obtinerii unui certificat de incadrare a acestuia intr-o categorie de persoane cu handicap. Serviciul de Evaluare Complexa a Copilului analizeaza toate aspectele legate de caz si formuleaza propunerile privind incadrarea copilului cu dizabilitati intr-un grad de handicap.

Drepturile copiilor cu dizabilitati si ale insotitorilor personali

Incadrarea in grad de handicap a copiilor cu dizabilitati se face in raport cu intensitatea deficientei/afectarii functionale individuale - datorate unor probleme de structura si/sau functie a organismului - corelata cu limitarile de activitate si restrictiile de participare - datorate atat deficientei/afectarii functionale, cat si barierelor din mediu.

Pentru a se realiza asimilarea pe grade de handicap in cazul diverselor entitati nozologice se va tine seama ca nu boala in sine determina severitatea handicapului, ci gradul tulburarilor functionale determinate de acestea, in raport cu stadiul de evolutie, de complicatii in activitatea si participarea sociala, de factori personali, etc. Deci, pentru aceeasi boala - ca premisa a identificarii si incadrarii - incadrarea in grade de handicap poate merge de la gradul usor la gradul grav.

Masurile de protectie speciala si serviciile de interventie si sprijin sunt, in cadrul legal existent, foarte variate; pentru viitor, in functie de nevoile individuale si disponibilitatile comunitatii, ele vor fi dezvoltate in mod corespunzator.

Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, in raport cu varsta, capacitatea de autoservire inca neformata sau pierduta, respectiv au un grad de dependenta ridicat fizic si psihic. In aceasta situatie autonomia persoanei este foarte scazuta din cauza limitarii severe in activitate, ceea ce conduce la restrictii multiple in participarea sociala a copilului. Drept urmare, copilul necesita ingrijire speciala si supraveghere permanenta din partea altei persoane.

Gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desfasura activitatea potrivit rolului social corespunzator dezvoltarii si varstei se datoreaza unor limitari functionale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afectiuni severe, in stadii inaintate, cu complicatii ale unor aparate si sisteme. In aceasta situatie participarea sociala a copilului este substantial restrictionata.

Gradul mediu de handicap se poate acorda copiilor care au capacitate de prestatie fizica (motorie, metabolica) sau intelectuala redusa, corespunzând unei deficiente functionale scazute, ceea ce duce la limitari in activitate, in raport cu asteptarile corespunzatoare varstei. In aceasta situatie ele se reflecta in restrictii relativ semnificative ale participarii sociale a copilului.

Criterii noi de incadrare in grad de handicap

Tipuri de evaluari

Incadrarea copilului cu dizabilitati in grad de handicap se bazeaza pe Clasificarea Internationala a Functionarii, Dizabilitatii si Sanatatii adoptate de Organizatia Mondiala a Sanatatii in anul 2001. Modelul biopsihosocial de CIF a fost transpus in legislatia romaneasca prin evaluarea complexa a copilului cu dizabilitati, o abordare holistica si individuala a copilului, care se efectueaza in doua faze:

1. Evaluarea multidisciplinara: evaluarea sociala, evaluarea medicala si, daca este nevoie, evaluarea psihologica
2. Aplicarea criteriilor biopsihosociale în vederea propunerii unui grad de handicap.

In ceea ce priveste identificarea si evaluarea initiala a cazurilor orice profesionist care interactioneaza cu un copil cu dizabilitati, de exemplu cadrul didactic, consilierul scolar, profesorul itinerant si de sprijin, psihologul, medicul de familie, asistentul social, asistentul medical comunitar, mediatorul scolar, preotul, membrii structurilor comunitare consultative si altii, are obligatia de a informa familia si de a semnala situatia acestuia la DGASPC, daca copilul nu este deja incadrat in grad de handicap sau orientat scolar/profesional, astfel incat acesta sa beneficieze de diagnostic precoce si interventie timpurie.

Evaluarea initiala se realizeaza de catre DGASPC de sector/localitate in contextul familial al copilului, respectiv printr-o vizita la domiciliul acestuia. Ea se aplica numai copiilor care nu au certificate de incadrare in grad de handicap sau de orientare scolara si profesionala.

Cu referire la evaluarea sociala, aceasta presupune analiza, cu precadere, a contextului familial, a calitatii mediului de dezvoltare a copilului - locuinta, hrana, imbracaminte, igiena, asigurarea securitatii fizice si psihice, inclusiv a factorilor de mediu ca bariere si facilitatori, precum si a factorilor personali.

Evaluarea medicala presupune examinarea clinica si efectuarea unor investigatii de laborator si paraclinice, in vederea stabilirii unui diagnostic complet - starea de sanatate sau de boala si, dupa caz, complicatiile bolii - care va conduce, alaturi de rezultatele evaluarii psihologice, atunci cand este cazul, la determinarea tipului de deficienta functionala. Aceata se realizeaza de catre medicul de familie si medicii de specialitate.

Evaluarea psihologica se realizeaza prin aplicarea unor metode si tehnici de evaluare avizate de Colegiul Psihologilor din Romania sau a unor instrumente validate stiintific si etalonate pe populatia romaneasca.

Si mai avem inca un tip de evaluare, cea educationala. Aceasta are in vedere stabilirea nivelului de achizitii curriculare, a gradului de asimilare si corelare a acestora cu posibilitatile si nivelul de dezvoltare cognitiva, psihomotorie si socioafectiva a copilului, precum si identificarea decalajelor curriculare, a particularitatilor de invatare si dezvoltare.

Care sunt pasii ce trebuie parcursi de familie pentru eliberarea certificatului de incadrare in grad de handicap pentru copilul cu dizabilitati?

Pe scurt, pasii ce trebuie parcursi de familie pentru eliberarea certificatului de incadrare in grad de handicap pentru copilul cu dizabilitati sunt urmatorii:

• Efectuarea si eliberarea unei anchete sociale de catre primarie a domiciliului copilului;
• Efectuarea unui consult medical general si eliberarea fisei medicale sintetice de catre medicul de familie;
• Trimiterea copilului la medicul de specialitate in functie de problemele de sanatate identificate de catre medicul de familie, in baza unui bilet de trimitere;
• Eliberarea certificatului medical tip A5 (formular tipizat) de catre medicul de specialitate;
• Efectuarea unui consult psihologic, la recomandarea medicului de specialitate, si eliberarea fisei psihologice de catre psiholog;
• Depunerea cererii de eliberare a certificatului de incadrare in grad de handicap la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Cererea este insotita de urmatoarele documente: ancheta sociala, fisa medicala sintetica, certificatul medical tip A5, fisa psihologica (daca a fost necesara), copii ale actului de identitate ale copilului si parintilor/ reprezentantului legal;
• Intocmirea Raportului de evaluare complexa a copilului de catre Serviciul de Evaluare Complexa pentru copii din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Raportul cuprinde in mod obligatoriu propunerea gradului de incadrare in grad de handicap (pe baza aplicarii criteriilor biopsihosociale) si este insotit de un plan de recuperare;
• Hotararea de incadrare in grad de handicap de catre Comisia pentru Protectia Copilului - organ de specialitate, fara personalitate juridica, al consiliului judetean/ local al sectorului municipiului Bucuresti, cu activitate decizionala in materia protectiei si promovarii drepturilor copilului - si eliberarea certificatului de incadrare a copilului. intr-un grad de handicap de catre comisie;
• In caz de nemultumire fata de gradul de handicap acordat, parintii/ reprezentantul legal pot ataca hotararea comisiei la tribunalul de la domiciliul copilului;
• Reevaluarea anuala a conditiilor privind incadrarea copilului intr-un grad de handicap are loc la cererea parintelui/ reprezentantului legal, formulata cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului. Cererea de reevaluare poate fi formulata si inainte de expirarea acestui termen daca s-au schimbat conditiile pentru care sa eliberat certificatul de incadrare intr-un grad de handicap.

Care sunt documentele necesare pentru incadrarea copilului cu dizabilitati in grad de handicap?

Pentru obtinerea certificatului de incadrare in grad de handicap sau a accesului la servicii de abilitare si reabilitare, parintii/reprezentantul legal depun la sediul DGASPC cel putin urmatoarele documente lizibile:

• copie certificat de nastere copil;
• copie buletin/carte de identitate copil (unde este cazul);
• copie buletin/carte de identitate ambii parinti;
• copie certificat deces parinte (unde este cazul);
• original adeverinta de venit ambii parinti (adeverinta salariat, talon de pensie, somaj);
• copie sentinta civila de divort (unde este cazul);
• copie curatela/tutela/hotarare de plasament (unde este cazul);
• original ancheta sociala de la primaria de domiciliu, cuprinzand anexa cu factorii de mediu (Anexa 6 - Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016);
• originale certificate medicale, tip A5 (in care se trec: diagnosticul complet - boala principala, bolile asociate si alte boli, codul de boala prevazut de Clasificatia internationala a maladiilor, respectiv CIM-10 si termenul de valabilitate), eliberate de catre medicul specialist din cadrul unitatilor medicale (ambulatorii de specialitate, centre medicale, spitale) desemnate de catre Directia de Sanatate Publica;
• original fisa medicala sintetica eliberata de catre medicul de familie (Anexa 7 - Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016);
• copii documente medicale aditionale (audiograma vocala, audiograma tonala, examen endoscopic ORL, examen foniatric, examen logopedic, bilete de iesire din spital, scrisori medicale, buletine de analize, spirometrie, teste spirografice sau gazometrie sanguina, etc.);
• original adeverinta de prescolar/elev de la unitatea prescolara/scolara frecventata;
• original fisa psihopedagogica intocmita de catre cadrele didactice de la grupa/clasa (Anexa 9 - Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016);
• copie certificat de orientare scolara (unde este cazul);
• copie certificat de incadrare in grad de handicap in vigoare (unde este cazul);
• original fisa psihologica eliberata de catre psihologul atestat in Psihologie Clinica (cu testarea coeficientului de dezvoltare - QD - la copiii mai mici de 3 ani si a coeficientului de inteligenta - QI - la copiii de peste 3 ani) (Anexa 8 - Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016);
• original referat/caracterizare de la recuperare (logopedica, kinetoterapie, consiliere psihologica, etc.).

!!! DOCUMENTELE pot fi depuse online, prin posta sau direct la sediul DGASPC din judetul de domiciliu, datele de contact ale acestor institutii fiind disponibile pe site-ul nostru la urmatorul link.

Formularele necesare intocmirii dosarului pentru gradul de handicap:

1. Fisa medicala sintetica - (Anexa 7 - Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016)
2. Fisa de evaluare psihologica - (Anexa 8 - Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016)
3. Fisa psihopedagogica - (Anexa 9 - Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016)

De ce nu se acorda grad de handicap permanent copiilor, asa cum se intampla in cazul adultilor?

Gradul permanent nu este prevazut in legislatia privind copiii cu dizabilitati deoarece acestia au potential de dezvoltare fata de adulti, a caror crestere este stagnata in mod fiziologic. Spre deosebire de adulti, indicatorii de capacitate si performanta ai copiilor sunt supusi modificarii in dinamica atat in sensul reabilitarii, cat si in sensul agravarii prin complicatii de ordine medicala, psihologic sau social, de unde nevoia reevaluarii periodice.

De ce copiii, avand acelasi diagnostic, nu au aceeasi incadrare in grad de handicap?

Criteriile de incadrare in grad de handicap pentru copii nu sunt exclusiv medicale, ci sunt biopsihosociale, prin urmare, copiii, avand acelasi diagnostic, pot avea incadrari diferite in grad de handicap, datorita consecintelor pe care boala o are asupra functionarii organismului, a conditiilor de mediu (fizic, social si atitudine) si a factorilor personali.

De ce se schimba incadrarea in grad de handicap la copii, daca diagnosticul ramane acelasi?

In cazul aceluiasi copil, evolutia favorabila/ defavorabila a bolii si a conditiilor sociale poate conduce la schimbarea gradului de handicap. Totodata, acordarea gradului de handicap conduce la obtinerea unor drepturi prevazute de Legea nr. 448/2006, inclusiv asistentul personal de care beneficiaza copiii incadrati in gradul grav, dar si la obligatia parintilor de a respecta masurile si furnizate si agreate de comun acord in planul de recuperare.

Criteriile medicale si medico-psihologice generale sunt urmatoarele:

• gradul, stadiul, complicatiile unei boli si asocierea de afectiuni derivate din aceasta, stabilite pe baza analizelor si investigatiilor corespunzatoare;
• raspunsul la tratament si efectul serviciilor de abilitare si reabilitare, precum si al altor interventii, obiectivate prin documente medicale si conexe sanatatii.

Denumirea bolii nu constituie deficienta/afectare functionala si nici dizabilitate.

1. Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016 din 4 octombrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea si interventia integrata in vederea incadrarii copiilor cu dizabilitati in grad de handicap, a orientarii scolare si profesionale a copiilor cu cerinte educationale speciale, precum si in vederea abilitarii si reabilitarii copiilor cu dizabilitati si/sau cerinte educationale speciale

Dispozitiile prezentului ordin se aplica copiilor cu dizabilitati si/sau CES, fara a diferentia daca acestia se afla: in familie, internate ale unitatilor de invatamant special, sistemul de protectie speciala sau alte situatii, precum centrele educative, unitati sanitare etc.

In functie de incadrarea in grad de handicap si de orientarea scolara si profesionala bazata pe CES si tinand cont de faptul ca incadrarea in grad de handicap se realizeaza numai la solicitarea parintilor/reprezentantului legal, iar inscrierea copiilor cu dizabilitati si CES in invatamantul special si special integrat se face numai pe baza orientarii scolare si profesionale efectuate de Comisia de orientare scolara si profesionala, denumita in continuare COSP, copiii cu dizabilitati si/sau CES se impart in urmatoarele grupuri:

a) copii incadrati in grad de handicap si orientati scolar/profesional de catre COSP, acestia fiind copii care au simultan dizabilitati si CES;
b) copii incadrati in grad de handicap si neorientati scolar/profesional de catre COSP, acestia fiind fie copii care au simultan dizabilitati si CES si pentru care parintii/reprezentantul legal nu solicita orientare scolara, fie copii cu dizabilitati si fara CES, scolarizati in unitati de invatamant de masa, precum copii cu dizabilitati fizice, somatice, HIV/SIDA sau boli rare neinsotite de tulburari psihice;
c) copii neincadrati in grad de handicap si orientati scolar/profesional de catre COSP, acestia fiind fie copii care au simultan dizabilitati si CES, dar pentru care parintii nu solicita/refuza incadrarea in grad de handicap, fie copii doar cu CES;
d) copii neincadrati in grad de handicap si neorientati scolar sau profesional de catre COSP, acestia fiind copii care au simultan dizabilitati si CES, pentru care parintii/reprezentantul legal nu solicita orientare scolara si nici incadrare in grad de handicap.

Procesul de evaluare a functionarii, dizabilitatii si CES la copii are drept scop mentinerea, imbunatatirea sau cresterea calitatii vietii copilului prin urmatoarele actiuni interconectate:

a) incadrarea in grad de handicap, care confera drepturile prevazute de legea speciala;
b) orientarea scolara si profesionala, care asigura dreptul la educatie;
c) planificarea serviciilor de abilitare si reabilitare si/sau a serviciilor psihoeducationale cu monitorizarea si reevaluarea periodica a progreselor inregistrate de copil, a eficientei beneficiilor, serviciilor, interventiilor si a gradului de satisfactie a beneficiarilor.

In certificatul medical tip A5 se trec diagnosticul complet - boala principala, bolile asociate si alte boli - si codul de boala prevazut de Clasificatia internationala a maladiilor, respectiv CIM-10.

Criteriile medicale privind alte aspecte decat diagnosticul - forma clinica a bolii, stadiu, complicatii, rezultate ale analizelor de laborator si ale investigatiilor paraclinice etc. - precum si recomandarile medicale privind efectuarea de alte consulturi, de exemplu, evaluare psihologica, si privind conduita terapeutica pentru abilitarea si reabilitarea copilului si pentru ingrijirea si supravegherea permanenta a copilului sunt consemnate de medicul de specialitate in documentele medicale aditionale certificatului medical de tip A5 sau emise in perioada de valabilitate a certificatului de incadrare in grad de handicap, care pot fi, dupa caz: scrisoare medicala, bilet de externare, rezultate investigatii etc.

Prin aplicarea criteriilor medicale si medico-psihologice se obtine un calificator, care reprezinta procentul estimativ al deficientei/afectarii functionale a organismului:

• 4 = deficienta/afectare functionala completa = 96-100%;
• 3 = deficienta/afectare functionala severa = 50-95%;
• 2 = deficienta/afectare functionala moderata = 25-49%;
• 1 = deficienta/afectare functionala usoara = 5-24%;
• 0 = nicio deficienta/afectare functionala = 0-4%.

Criteriile medicale sunt consemnate in fisa medicala sintetica eliberata de medicul de familie, certificatul medical de tip A5 eliberat de medicul de specialitat si in documentele medicale aditionale.

Criteriile psihologice, ca parte a criteriilor medico-psihologice, sunt consemnate in fisa de evaluare psihologica eliberata de psihologul cu atestat in psihologie clinica.

Aplicarea criteriilor medico-psihologice se face de catre medicul si psihologul din SEC, tinand cont de rezultatele evaluarilor medicala si psihologica.

In cazul unui diagnostic multiplu, deficienta/afectarea functionala se apreciaza luand in considerare diagnosticul/complicatia cu calificatorul cel mai inalt sau tinand cont de prevederile specifice din anexa nr. 1.

Consultul medical si/sau psihologic suplimentar se face de catre medici de specialitate, respectiv psihologi clinicieni cu experienta mai mare decat cei care au efectuat prima evaluare, respectand aceleasi conditii prevazute de legislatia in vigoare.

In situatia in care SEC constata ca sunt necesare mai mult de 3 consulturi suplimentare care modifica rezultatele evaluarii medicale, respectiv psihologice pentru copii diferiti evaluati de acelasi medic sau psiholog, atunci se anunta Directia de Sanatate Publica si Colegiul Medicilor, respectiv Colegiul Psihologilor, precum si alte organe de specialitate pentru suspiciunea de malpraxis sau frauda.

Modalitatile de aplicare a criteriilor sociale si psihosociale

Limitarile de activitate si restrictiile de participare se apreciaza pe baza unor criterii sociale si psihosociale care privesc activitatile si participarea simultan din perspectiva individuala si perspectiva factorilor de mediu ca bariere.

Prin aplicarea criteriilor sociale si psihosociale se obtine un calificator, care reprezinta procentul estimativ al limitarilor de activitate si restrictiilor de participare:

• 4 = limitari de activitate si restrictii de participare complete, corespunzatoare unei lipse a incluziunii sociale a copilului = 96-100%;
• 3 = limitari de activitate si restrictii de participare severe, corespunzatoare unei incluziuni sociale cu mari dificultati = 50-95%;
• 2 = limitari de activitate si restrictii de participare moderate, corespunzatoare unei incluziuni sociale cu dificultati potential surmontabile = 25-49%;
• 1 = limitari de activitate si restrictii de participare usoare, corespunzatoare unei incluziuni sociale acceptabile = 5-24%;
• 0 = nicio limitare de activitate si restrictie de participare, corespunzatoare unei incluziuni' sociale suficiente sau efective = 0-4%.

Aplicarea criteriilor sociale si psihosociale se face de catre personalul SEC, tinand cont de rezultatele evaluarii sociale si, acolo unde este cazul, de rezultatele evaluarii psihologice, documentate in ancheta sociala, cuprinzand anexa cu factorii de mediu, respectiv fisa de evaluare psihologica, precum si tinand cont de informatiile suplimentare din partea parintilor/reprezentantului legal si a copilului, in functie de gradul sau de maturitate si tipul dizabilitatii. La reevaluarea complexa se tine cont si de rezultatele evaluarii educationale consemnate in fisa psihopedagogica.

Responsabilitatile principale ale personalului SEC in aplicarea criteriilor sociale si psihosociale:

• asistentii sociali aplica criteriile sociale si psihosociale din domeniul 6 privind autogospodarirea si domeniul 9 privind comunitatea, viata civica si sociala din fisa de activitati si participare;
• medicii aplica criteriile sociale si psihosociale din domeniul 4 privind mobilitatea si domeniul 5 privind autoingrijirea din fisa de activitati si participare;
• psihologii aplica criteriile sociale si psihosociale din domeniul 2 privind sarcinile si solicitarile generale, domeniul 3 privind comunicarea si domeniul 7 privind interactiunile si relatiile interpersonale din fisa de activitati si participare;
• psihopedagogii aplica criteriile sociale si psihosociale din domeniul 1 privind invatarea si aplicarea cunostintelor si domeniul 8 privind ariile majore ale vietii din fisa de activitati si participare.

Criteriile sociale si psihosociale sunt reprezentate de activitatile realizate de copil in mediul lui de viata, cu barierele si facilitatorii existenti, ceea ce inseamna ca, prin aplicarea acestor criterii, se apreciaza performanta copilului. Criteriile sunt redate in tabelele A1-A6 din anexa nr. 2, acestea fiind extrase si adaptate din CIF-CT pe domenii pentru urmatoarele grupe de varsta: nastere-11 luni, 1-3 ani, A-6 ani, 7-11 ani, 12-14 ani si 15-17 ani.

Formularea propunerii gradului de handicap

Incadrarea in grad de handicap a copilului cu dizabilitati are in vedere doua componente: pe de o parte diagnosticul medical (afectarea functionala), iar pe de alta parte limitarea activitatii si restrictiile de participare la o viata normala (afectare psihosociala).

Calificatorul deficientei/afectarii functionale se consemneaza in raportul de evaluare complexa si managerul de caz il utilizeaza, cu sprijinul SEC, pentru corelarea cu calificatorul limitarilor de activitate si al restrictiilor de participare, in formularea propunerii gradului de handicap, in conformitate cu tabelul prevazut mai jos.

Formularea propunerii gradului grav se face conform legii:

1. gradul grav cu asistent personal;
2. gradul grav pentru situatiile in care, conform prevederilor legale in vigoare, parintii sau reprezentantii legali ai copilului nu pot detine calitatea de asistent personal sau nu pot beneficia de indemnizatia lunara.

Procedurile specifice privind asistentul personal pentru copilul cu dizabilitati se aplica de autoritatea locala care incheie contractul cu acesta si acestea sunt, dupa cum urmeaza:

• Asistentul personal este o persoana de atasament pentru copil sau o persoana apropiata. Astfel, daca asistentul personal nu este unul dintre parintii copilului, copilul este consultat in ceea ce priveste selectarea asistentului personal. In situatia in care consultarea nu poate avea loc, se va tine cont de evaluarea sociala care evidentiaza persoanele apropiate copilului.
• Se acorda asistent personal pentru fiecare copil in parte daca sunt mai multi frati/copii in aceasta situatie in familie, in acord cu art. 24 din Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 268/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.
• Contractul cu asistentul personal al copilului este separat fata de contractul cu familia si are atasata fisa de post, tinand cont de responsabilitatile principale notate in planul de abilitare - reabilitare, respectiv planul individualizat de protectie revizuit.
• Formarea obligatorie si gratuita a asistentilor personali prevazuta de lege contine limbajul mimico-gestual si limbajul Braille pentru asistentii personali ai copiilor cu dizabilitati senzoriale, respectiv contine comunicarea prin pictograme/simboluri pentru asistentii personali ai copiilor cu dizabilitati mintale, psihice si asociate.

Planificarea beneficiilor, serviciilor si a interventiilor pentru copiii cu dizabilitati incadrati in grad de handicap se concretizeaza in planul de abilitare-reabilitare a copilului cu dizabilitati. Acest plan contine si masurile pentru parinti/reprezentant legal si alte persoane importante pentru copil si este anexa a certificatului de incadrare in grad de handicap.

Planificarea serviciilor pentru copiii cu dizabilitati neincadrati in grad de handicap si cu CES se concretizeaza in planul de servicii individualizat, aprobat de COSP si anexa a certificatului de orientare scolara si profesionala.

Planul de abilitare-reabilitare se elaboreaza si pentru copiii cu dizabilitati pentru care parintii solicita exclusiv acest lucru, situatie in care planul este aprobat de conducerea DGASPC, nu de CPC.

Obiectivul general al planului de abilitare-reabilitare este dezvoltarea personala si sociala, maximizarea potentialului, dobândirea autonomiei personale si sociale a copilului in vederea incluziunii sociale. In cazul copiilor cu varsta peste 18 ani, obiectivul planului va contine si tranzitia la viata de adult. In cazul copiilor aflati in ingrijire paliativa, la domiciliu sau in centru de tip hospice, obiectivul planului va contine si mentinerea calitatii vietii/incetinirea degenerarii starii de sanatate.

Obiectivul planului de servicii individualizat este de a facilita integrarea scolara si profesionala si de a valorifica potentialul intelectual, emotional si aptitudinal al copilului, contribuind astfel la incluziunea sociala.

Legislatie:

• ORDINUL nr. 1.472/20.539/2022 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii si al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice nr. 1.306/1.883/2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de incadrare a copiilor cu dizabilitati in grad de handicap si a modalitatilor de aplicare a acestora
• Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata
• HG nr. 502/2017 privind organizarea si metodologia de functionare a comisiei pentru protectia copilului
• Legea nr. 448/2006 privind protectia persoanelor cu handicap, republicata;
• Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016 din 4 octombrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea si interventia integrata in vederea incadrarii copiilor cu dizabilitati in grad de handicap, a orientarii scolare si profesionale a copiilor cu cerinte educationale speciale, precum si in vederea abilitarii si reabilitarii copiilor cu dizabilitati si/sau cerinte educationale speciale

Adauga comentariu